Index arrow Stiri arrow Ancheta
Ancheta
Fraudarea concursului pentru procurori, la Curtea Constitutionala

Evaluare utilizator: / 2
Data publicarii: 14-12-08

Completul de  judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a suspendat zilele trecute procesul privind fraudarea concursului pentru procurori, după ce au admis o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la articole din Codul de Procedură Penală şi a trimis dosarul la Curtea Constituţională.

Tărăgănare a procesului

În acest caz, învinuiţii încearcă să scape prin tărăgănarea procesului. La ultimul termen, unul dintre procurorii învinuiţi în acest proces, Gabriela Ghiţă, a solicitat magistraţilor trimiterea dosarului la Curtea Constituţională a României, pe motiv că în Codul de Procedură Penală nu se prevede atacarea cu recurs a încheierilor prin care s-au respins excepţii de nelegalitate, ceea ce ar contravine legii fundamentale. Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins la 20 noiembrie mai multe excepţii de nelegalitate invocate de avocaţii procurorilor învinuiţi de fraudarea concursului. De asemenea, judecătorii au respins cererile de trimitere a cauzei la Parchet, pentru refacerea urmăririi penale. Completul de 9 judecători a admis însă acum cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi a suspendat judecata procesului până la soluţionarea excepţiei.

O jumătate de an de amânări

Deja a trecut o jumătate de an de la începerea procesului şi învinuiţii au reuşit să amâne procesul în mod repetat. DNA i-a trimis în judecată, în data de 6 mai 2008, pe procurorii Eugen Cojocaru, Gheorghe Dumitru, Gabriela Ghiţă, Sterian Guli, notarul Gheorghe Bucur, dar şi pe judecătorul vâlcean Gheorghe Cerbeanu, în legătură cu fraudarea concursului pentru funcţiile de conducere din Parchete din toamna anului 2007. Procurorii DNA susţin că, în cursul lunii noiembrie 2007, Eugen Cojocaru a pretins de la procurorul Gheorghe Dumitru suma de 50.000 de euro pentru ca, prin influenţa de care se bucura asupra membrilor Comisiei de examinare, să-i determine pe aceştia să-i înlesnească promovarea examenului pe care acesta îl susţinea pentru ocuparea funcţiei de şef la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Din suma pretinsă, Cojocaru ar fi primit efectiv suma de 15.000 de euro, Gheorghe Dumitru fiind ajutat de Gheorghe Cerbeanu, judecător la Tribunalul Vâlcea şi Gheorghe Bucur. Procurorii au mai stabilit că, în cursul lunilor octombrie - noiembrie 2007, Gheorghe Dumitru i-a dat  mai multe bunuri (băuturi alcoolice, vin şi whisky) inculpatului Gheorghe Bucur pentru ca acesta, prin influenţa pretinsă asupra unor magistraţi, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, să-i determine pe aceştia să intervină asupra membrilor Comisiei de examinare în scopul promovării examenului în funcţia de conducere vizată. În urma concursului, Gheorghe Dumitru s-a plasat pe prima poziţie la examenul pentru promovarea în postul de procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Potrivit DNA, în cursul lunii noiembrie 2007, Sterian Guli, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni, candidat pentru promovarea în funcţia de prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, prin intermediul lui Eugen Cojocaru, a obţinut de la Gabriela Ghiţă, preşedintele Comisiei de examinare, o parte din subiectele concepute pentru examenul scris al candidaţilor ce urma să se desfăşoare în data de 25 noiembrie 2007.

 


Rebeca DOBRE

 
Shinga, atractia Gradinii Zoologice Ramnicu Valcea

Evaluare utilizator: / 7
Data publicarii: 07-12-08

leoaica-shinga.jpgShinga este cea mai nouă membră a Grădinii Zoologice din Râmnicu Vâlcea. Puiul de leu de numai cinci săptămâni este mândria reprezentanţilor Grădinii Zoologice. Shinga, care a fost la un pas de a fi mâncată de tatăl ei, aşa cum s-a întâmplat cu fratele ei este acum crescută de îngrijitorii de la Zoo, ea fiind unul dintre punctele cheie de atracţie pentru   râmniceni şi nu numai.

Leoaica de cinci săptămâni, vedeta grădinii

Puiul de leu apărut în captivitate este o premieră pentru grădina zoologică de la Râmnicu Vâlcea, şi asta după ce spaţiul destinat leilor a fost lărgit în ultimele luni, în procesul de modernizare a amplasamentului. Micuţa leoaică a trebuit izolată de mama şi tatăl ei, deoarece leii obişnuiesc să-şi mănânce puii dacă leoaica nu are unde să-i ascundă. „Leoaica Fiola, care are opt ani a intrat anul acesta în călduri mai devreme decât ne aşteptam şi a fătat doi pui, dar pe unul dintre ei a apucat să-l mănânce leul înainte de a apuca noi să intervenim. Nici măcar blana nu am mai găsit-o de la el. Pe Shinga am salvat-o şi am scos-o din cuşcă. Acum se ocupă de ea medicul veterinar şi îngrijitorii, care o hrănesc momentan cu biberonul. O vom băga la loc în cuşcă abia atunci când va mai creşte şi va şti să se apere de atacurile celorlalţi. Părinţii micuţei leoaice sunt Fiola şi Geo, în vârstă de 8, respectiv 10 ani.„ – mai spune administratorul grădinii zoologice. De „sănătatea” micuţei leoaice se ocupă acum medicul veterinar al grădinii, Roxana Jugravu, recent cooptata în echipă, dar şi ceilalţi iubitori de animale care alcătuiesc personalul de la Zoo. 

Georgică scuipă vizitatorii, iar Daniel îi ceartă

Shinga nu este însă singura „vedetă” de la grădina zoologică. Printre animalele care încântă de ani de zile vizitatorii se numără şi masculul de lamă, Georgică, a cărui caracteristică principală, gelozia l-a făcut faimos printre vizitatori. El nu este de acord ca aceştia să-i răsfeţe „perechea”, aşa că nu o lasă pe femela sa să fie hrănită de vizitatori. Pe cei care se apropie de ea, Georgică îi scuipă fără jenă, iar îngrijitorii de la grădina zoologică nu au reuşit până acum să-l înveţe bunele maniere. „Venise la un moment dat un bărbat care s-a apucat să se întreacă în scuipături cu lămoiul. În timp ce îl scuipa pe Georgică, i-a sărit dincolo de gard proteza dentară, şi a venit la noi, să ne roagă să i-o scoatem de acolo.” – spune Petre Niţu. În schimb, „Regele Regilor”, Daniel - tigrul siberian este şi el o atracţie pentru vizitatori, pentru că „vorbeşte cu ei”. Când este strigat pe nume, tigrul începe să mârâie, ca şi cum i-ar certa pe cei care i se adresează. Urşii, dintre care unul a fost botezat chiar Tarzan nu stau nici ei locului, astfel că au strâmbat de mai multe ori barele pe care îngrijitorii le montaseră pentru a-i distra, dar lupii au devenit, în schimb, foarte cuminţi. „Atunci când femeile îngrijitoare intră să le dea mâncare se retrag cuminţi la celălalt capăt al cuştii şi aşteaptă să li se pună carnea. Apoi se servesc de parcă ar fi la restaurant.” – mai spune administratorul grădinii. Păunii cu coada înflorată, găinuşele pitice, porumbeii voiajori, ţestoasele, mistreţii, maimuţele jucăuşe, care acum au învăţat să conducă şi un automobil uzat, porcuşorii de Guineea sau cerbii sunt însă la fel de mult admiraţi de copii şi nu numai. În total, sunt peste 100 de chiriaşi ai grădinii bine îngrijiţi şi iubiţi.

La un pas de a fi desfiinţată

Chiar dacă a fost la un pas de a fi închisă, Grădina Zoologică din Râmnicu Vâlcea se va bucura în viitorul apropiat de condiţii optime de funcţionare. „Este adevărat că am avut multe probleme, iar Grădina Zoologică fiind la un pas de a se desfiinţa, aşa cum s-a întâmplat cu multe altele din ţară, dar am depăşit faza aceea şi anul viitor vom atrage fonduri importante pentru modernizare. A fost impusă la un moment dat şi interdicţia ca grădina să fie prezentată publicului, pentru mai multe luni, dar, ci ajutorul primarului Mircia Gutău s-a început reabilitarea ei”, a declarat Petru Niţu, administratorul „pensiunii pentru animale”. În urma procesului de modernizare, grădina zoologică se va încadra în condiţiile cerute de lege. Petre Niţu spune că îşi doreşte să achiziţioneze cât mai multe exemplare de animale, pentru ca vizitatorii să aibă ce admira. De curând, alături de micuţa Shinga, tigrul de amur completează echipa de animale expusă la Zoo.” Începând din primăvara anului viitor, grădina va fi însă un adevărat şantier. „Au fost reamenajate ţarcurile şi au apărut construcţii noi, care să corespundă normelor de spaţiu pentru lei, urşi, lupi, tigrii, maimuţe, jaguar. Modernizarea acestora este încă în curs. Obiectivele noastre constau în dorinţa  de a realiza un adevărat parc zoologic interactiv, educativ, pentru toate categoriile de vârstă. Avem deja un loc de joacă pentru copii, unde aceştia se pot juca şi pot, în acelaşi timp să înveţe lucruri interesante despre animale. Cu siguranţă, Grădina Zoologică Râmnicu Vâlcea va deveni un loc de atracţie mai ales pentru copii”, mai spune Niţu. Până când lucrările de reabilitare se vor termina, reprezentanţii grădinii speră totuşi ca micuţa Shinga să atragă cât mai mulţi râmniceni, având în vedere că este  foarte prietenoasă, mai ales când este filmată sau fotografiată.

Colecţia de animale va fi îmbunătăţită

Niţu spune că îşi doreşte să achiziţioneze cât mai multe exemplare de animale, pentru ca vizitatorii să aibă ce admira. Petre Niţu este mândru că a reuşit ca de Ziua copilului să aibă un număr record de vizitatori, peste 3 000 de copii, părinţi, bunici, dascăli au ales să îşi petreacă atunci câteva ore la Zoo. Administratorul Zoo Râmnicu Vâlcea este mândru că a reuşit  să întocmească documentele pentru accesarea de fonduri de la Guvern şi includerea grădinii pe Hotărârea de Guvern 1500/2007. În interiorul grădinii urmează să fie realizat chiar şi un amfiteatru, dar şi un acvariu, plus un terariu în incinta noului parc. De asemenea  se doreşte crearea unei microrezervaţii pentru păsările de baltă

Riscul meseriei

Petre Niţu a mai reuşit să evidenţieze că pentru prima oară Grădina Zoolgică are un personal calificat, oameni simpli, care au optat însă pentru o meserie riscantă. Maria Istrate, Angela Stan, Ana Stancu, Maria Vlăduţ, Marian Dogaru, Constantin Anicescu şi Nicolae Istrate sunt îngrijitorii care veghează animalele zi de zi. „Ocupaţia lor conform COR este de îngrijitor animale, dar în ipostazele periculoase în care muncesc aş putea spune, fără a greşi, că meseria lor adevărată este riscul. Cu toată experienţa lor, riscul tot rămâne”, conchide Niţu.

Daniela BOTEZ

 
Frecusuri intre Gutau si Ion Tudor

Evaluare utilizator: / 0
Data publicarii: 07-12-08
Primarul  municipiului Râmnicu Vâlcea a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că regretă faptul că democrat-liberalul vâlcean Ion Tudor a pierdut trenul către Parlamentul României, deşi a obţinut un scor bun.

Gutău se scuză pentru insuccesul lui Tudor

Gutău a încercat astfel să respingă acuzaţiile conform cărora PD-L ar fi recurs la  diverse „mânării” pentru ca Ion Tudor să nu câştige alegerile. „Ion Tudor a muncit mult în această campanie electorală şi, sincer, regret faptul că a pierdut fotoliul de parlamentar. Sunt sigur că ar fi făcut echipă bună cu ceilalţi parlamentari vâlceni ai PD-L şi împreună am fi rezolvat multe probleme ale administraţiei publice locale”, spune Gutău. Primarul i-a felicitat de asemenea pe toţi cei nouă parlamentari care au reuşit să câştige alegerile. Rezultatul obţinut de liberalul Ion Nicolae a fost însă ironizat de primar, care a precizat procentajul obţinut de el a fost „exagerat de mare”. În schimb, campania liberalului Adrănel Cotescu pare să fi fost pe gustul lui Gutău, mai ales că lipsa de vizibilitate a lui Cotescu a lăsat mână liberă pedeliştilor să facă tot ce au vrut în Râmnic.

Acuzat că a încercat să manipuleze reprezentanţii secţiilor de votare

Edilul Râmnicului nu să se scuze şi pentru să a influenţat reprezentanţii secţiilor de votare. El a fost acuzat că a încercat să manipuleze reprezentanţii comisiilor din secţiile de votare după ce, în ziua alegerilor, le-a împărţit pachete cu alimente. „Eu consider că a fost un gest de respect faţă de acei oameni care au muncit  atâtea ore în secţiile de votare. Pachetele de la Primărie nu au avut scop de manipulare, aşa cum s-a vehiculat. Şi la următoarele alegeri voi proceda la fel, susţine Mircia Gutău.

 
Cilea inclina spre PD-L

Evaluare utilizator: / 0
Data publicarii: 07-12-08
Preşedintele organizaţiei PSD Vâlcea, Ion Cîlea a declarat că este în favoarea intrării într-un guvern de coaliţie cu Partidul Democrat-Liberal, după ce frământările de la nivel naţional s-au reflectat şi la Vâlcea, între reprezentanţii principalelor formaţiuni politice. „Cei din PD-L sunt oameni inteligenţi, raţionali, competenţi şi demni de încredere. În plus, ei sunt mult mai apropiaţi de noi, fiindcă ne-am desprins, cu toţii, din acelaşi partid", a declarat Cîlea. Liderul PSD Vâlcea a adăugat că participarea social democraţilor la un guvern de coaliţie împreună cu democrat-liberalii ar fi cu atât mai avantajoasă, pentru el şi pentru organizaţia pe care o conduce, cu cât în Consiliul Judeţean Vâlcea funcţionează deja o alianţă PSD-PD-L. După alegerile locale din iunie, PSD şi PD-L au în Vâlcea câte 11 consilieri judeţeni, iar PNL se află în opoziţie, cu 10 consilieri. Preşedinte al CJ Vâlcea este chiar şeful social-democraţilor, iar cei doi vicepreşedinţi sunt unul de la PSD (Dumitru Persu), iar celălalt de la PD-L (Romulus Bulacu).

 
Cautatori de aur, descoperiti de salvamontisti pe Cheile Bistritei

Evaluare utilizator: / 5
Data publicarii: 07-12-08
Mirajul aurului i-a atras într-o zonă protejată, extrem de periculoasă:
Cautatori de aur, descoperiti de salvamontisti pe Cheile Bistritei. Călăuza rănită, recuperată din munţi. Legenda spune că „aurul diavolului” străluceşte în noapte la 30 noiembrie. Templu dacic străvechi, nedescoperit până astăzi.

Salvamontiştii vâlceni au intervenit săptămâna trecută pentru recuperarea unui bărbat care fusese lovit de o stâncă desprinsă dintr-un versant aflat în Parcul Naţional Buila Vânturariţa, salvatorii afirmând că victima se afla în zona protejată, alături de alte două persoane care căutau comori. Accidentul s-a produs în zona Arnota, unde o stâncă s-a prăbuşit peste bărbatul din localitatea Horezu.

Căutătorii de aur au refuzat să acorde primul ajutor călăuzei rănite

Mircea Lera, şeful Serviciului Salvamont Vâlcea a precizat că bărbatul rănit, Mircea Anca (47 de ani) a suferit un traumatism cranio-cerebral, un traumatism toracic şi a fost transportat la Spitalul Judeţean Vâlcea, de unde a fost transferat, în stare gravă, la Spitalul Bagdasar Arseni din Bucureşti, unde a intrat în comă. Şeful Serviciului Salvamont Vâlcea a precizat că el se afla într-o zonă protejată, împreună cu alte două persoane care desfăşurau activităţi ilegale în Parcul Naţional Buila Vânturariţa. „Cei trei nu se aflau în zona respectivă pentru a o vizita sau admira. Victima era şerpaş şi călăuză pentru ceilalţi doi, care căutau o comoară, probabil aur, în orice caz metale preţioase. Există legende potrivit cărora, în zona Mânăstirii Bistriţa ar exista comori îngropate prin peşterile şi grotele din zonă, iar de-a lungul anilor au mai fost văzuţi în zonă căutători de comori. De fapt, stânca prăbuşită a fost dislocată de cei doi căutători, care au refuzat să-i acorde primul ajutor colegului rănit", a declarat Lera. El a mai spus că cei doi au refuzat, de altfel, să se legitimeze şi să spună de ce se aflau acolo, astfel că salvamontiştii au chemat forţele de ordine.

Explozii necontrolate

Poliţiştii şi jandarmii din Horezu, care au ajuns la faţa locului au constatat că în zona respectivă, cele trei persoane deschiseseră chiar un fel de şantier de căutare, iar între stânci a fost descoperit un grup electrogen, necesar funcţionării rotopercutoarelor cu care trebuiau dislocate şi sfărâmate stâncile, dar şi fire conectate la o reţea de curent electric. Poliţiştii i-au identificat şi pe ceilalţi doi bărbaţi, aceştia fiind Cristian Popescu, de 27 de ani, din Horezu şi Alexandru Bumbac, de 38 de ani, din Bucureşti. „Cei doi au fost coborâţi de la 1.400 de metri, din zona Mânăstirii Bistriţa cu echipament cu tot, la Poliţia Horezu, pentru cercetări. În interiorul peşterii au fost făcute săpături în galerii, iar asupra lor s-a găsit echipament performant de căutare. Ei au declarat că sunt turişti, dar refuzul lor de legitimare ridică mari semne de întrebare", declara subinspectorul Diana Smărăndoiu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Vâlcea. „O grupă formată din opt jandarmi s-a deplasat împreună cu echipe de poliţişti, lucrători ai Parcului Naţional Buila Vânturariţa şi doi angajaţi ai Primăriei Costeşti la faţa locului. Cei trei se aflau pe Muntele Arnota, la o altitudine de aproximativ 1.100 de metri. După producerea accidentului, după care au fost nevoiţi să solicite intervenţia salvamontiştilor, jandarmii au cercetat zona şi au observat că în apropierea cortului peste care se prăbuşise stânca funcţiona un generator electric alimentat cu benzină. În zonă au mai fost găsite două maşini electrice de găurit, parţial distruse de foc, un dispozitiv - posibil detector de metale, iar în bagajele celor trei se aflau alte două detectoare de metale.” – a precizat colonelul Ion Idu, şeful jandarmeriei Vâlcea. „Este prima dată când zona noastră se află în atenţia căutătorilor de comori. Se aflau pe o muchie de munte extrem de greu accesibilă. Trebuie să fii nebun să te duci până acolo după cai verzi pe pereţi.”, crede comisarul Constantin Buşi, şeful Poliţiei Horezu. Se pare că grupul de căutători de aur spera să găsească în munţi mai multe comori ascunse de preoţi în urmă cu zeci de ani. Varianta este susţinută şi de purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, maiorul Cristian Turcu: „Cei trei se aflau acolo mânaţi de o legendă care spune că pe 30 noiembrie, aurul ascuns de măicuţele de la mânăstirile din zonă va luci în întuneric. Este vorba despre „Aurul Diavolului", cum îi spune lumea.”

Pot sta până la cinci ani după gratii

Pe numele celor doi bărbaţi care nu au vrut să acorde primul ajutor colegului rănit, oamenii legii au întocmit deja dosare penale conform Ordonanţei 43/2000, care prevede că săpăturile în zone protejate de lege sunt interzise, cei trei riscând acum până la cinci ani de închisoare. „Este clar că cei trei nu s-au dus acolo pur şi simplu în calitate de turişti când asupra lor au fost descoperite obiecte ciudate şi s-au văzut clar săpăturile. Este foarte ciudat că au înnoptat într-un asemenea loc. Cu siguranţă au venit să caute aur”, a declarat Mircea Lera, şeful salvamontiştilor din Vâlcea. Momentan, cei trei au fost sancţionaţi de lucrătorii Parcului Naţional Buila Vânturariţa cu câte 6.000 de lei amendă, în conformitate cu prevederile O.U.G. 195/2005 aprobată prin Legea 265/2008 actualizată, pentru că au amplasat cortul, au aprins focul şi au efectuat săpături în zona de protecţie strictă a Parcului Naţional Buila Vânturariţa.

Comorile haiducilor şi templul dacic

Legende despre comorile ascunse în Munţii Buila sunt numeroase. Se vorbeşte despre comori ascunse de feţele bisericeşti sau chiar de haiduci sau tâlhari. De-a lungul vremii, mulţi s-au aventurat în căutarea lor, dar destui nu s-au mai întors, picând victime propriei lor lăcomii. Poveştile despre victimele aurului sunt la fel de numeroase şi se vehiculează că aurul de pe Buila ar fi blestemat. Prin Munţii Căpăţânii mai există peşteri neexplorate de pe vremea lui Iancu Jianu, peşteri în care au fost ascunse comori. Erau adăpostite de haiducii lui, alături de care a stat doisprezece ani pe Muntele Bulzu, de pe Cheile Bistriţei. Localnicii spun că la peşterile cu pricina este foarte greu de ajuns, pentru că s-au pierdut punctele de reper sau au fost acoperite de pietre şi frunze putrede. Pe vremuri, ele erau însemnate cu cruci pe stânci sau pe arborii seculari. Se vorbeşte chiar şi despre stafiile haiducilor, care păzesc aceste comori. Oamenii povestesc faptul că, în zona Vârfului lui Roman, unde fusese descoperită la un moment dat o comoară nu reuşea nimeni să sape pentru a o descoperi, deoarece apăreau stafii ale unor cai, care îi speriau pe îndrăzneţi cu nechezatul lor sau porci care grohăiau sinistru. Aceste halucinaţii le apăreau numai celor care se încumetau să ajungă până la locul comorii, pentru că majoritatea se întorceau din drum, îndemnaţi de ceva necunoscut să nu atingă pământul care ascundea monedele de aur şi de argint blestemate. Cei care ştiau de existenţa comorilor aveau bilete lăsate de haiduci, în care era trecut locul ales şi câţi pumni de monede erau ascunse acolo. Biletele conţineau însă şi avertismentul cum că respectiva comoară nu putea fi ridicată până când în locul cu pricina nu vor muri deodată nouă fraţi. În fiecare an, cei care se aventurează pe aceste meleaguri găsesc monede de aur sau obiecte din argint. Mai există şi varianta existenţei în zonă a unui templu mult mai vechi, care ar fi fost ridicat de daci acum 2-3.000 de ani. „Am studiat mult arhivele locale şi am descoperit că în zonă, pe vremuri ar fi fost o peşteră care s-a surpat ulterior şi nu se mai vede. Am văzut urma unei galerii, la o adâncime de vreo 24 de metri. Cea mai mare descoperire din zonă a fost cea de la 1988, când un pădurar a dezgropat un vas cu câteva zeci de monede de aur din secolul I î.Hr., alături de un coif de aur purtat de căpeteniile dace. Asta arată cât de vechi era templul şi câte bogăţii mai trebuie să existe în zonă. Dacii îngropau ofrandele către zei în locuri speciale şi niciodată nu se găseau două în acelaşi loc. Strămoşii noştri credeau că filoanele de aur îşi aveau rădăcinile în lumea zeilor şi de aceea aduceau ofrande din aur acestora. Era felul lor de a mulţumi zeilor pentru darurile primite.” – este de părere profesorul de istorie Ilarie Popa.


Daniela BOTEZ
 
<< Start < Inapoi 1 2 3 Inainte > Sfarsit >>

Rezultate 19 - 26 din 26
 

Editie tiparita

Alte articole

Ziare E-ziare.ro | Ziare

RSS Ştiri