Index arrow Stiri arrow Economie
Economie
Conducerea SC Oltchim SA propune modificarea planului de reorganizare pentru pregatirea privatizarii

Evaluare utilizator: / 0
Data publicarii: 26-02-17
oltchim_sa_-_rm._valcea_14.jpg
La data de 20 ianuarie 2017, societatea Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, prin consorţiul de administratori judiciari compus din Rominsolv SPRL şi BDO Business Restructuring SPRL a depus la Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. 887/90/2013, proiectul de modificare a planului de reorganizare a întreprinderii, proiect care va fi supus aprobării Adunării creditorilor în luna martie sau aprilie. Aşa cum rezultă din procesul-verbal al Adunării creditorilor de la SC Oltchim SA din data de 9 martie 2015, în şedinţa Adunării creditorilor s-a dat curs exprimării voturilor asupra planului de reorganizare propus de către debitoare, acesta fiind aprobat, în condiţiile legii. La data de 22 aprilie 2015, Tribunalul Vâlcea a reţinut faptul că planul de reorganizare a fost aprobat de categoria creanţe garantate, cu votul creditorilor SC Oltchim SA reprezentând 86,89% din valoarea creanţelor din această categorie, de către categoria creanţe salariale - cu votul creditorilor reprezentând 75,72% din valoarea creanţelor din această categorie, de către categoria creanţelor bugetare - cu votul a 98,04% din valoarea creanţelor din grupă, de către categoria creanţelor furnizorilor esenţiali, cu votul creditorilor reprezentând 100% din valoarea creanţelor din această categorie, precum şi de către categoria creanţelor chirografare, cu votul creditorilor reprezentând 66,98% din valoarea creanţelor din grupă. În cadrul aceleiaşi sentinţe, analizând planul propus de debitoare şi acceptat de Adunarea creditorilor de la SC Oltchim SA, prin prisma dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a constatat că au fost îndeplinite în mod cumulativ condiţiile prevăzute de lege pentru confirmarea acestuia, în ceea ce priveşte indicarea perspectivelor de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitoarei, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitoarei, planul cuprinzând totodată măsuri concordante cu ordinea publică şi programul de plată al creanţelor şi, în consecinţă, a confirmat planul de reorganizare.

Procedura de vânzare va avea în vedere discontinuitatea economică

Potrivit prevederilor din proiectul de modificare a planului de reorganizare a SC Oltchim SA, în luna aprilie 2016, Comisia Europeană a demarat o procedură de investigare formală, reglementată de art. 108 alin. 3 din tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, împotriva anumitor măsuri adoptate de creditorii bugetari ai SC Oltchim SA (în special, anularea obligaţiilor, alocarea de noi datorii şi continuarea furnizării de servicii). La sfârşitul acestei proceduri de investigare, care s-ar putea extinde pe încă o perioadă de 6-12 luni sau mai mult, Comisia Europeană poate adopta o decizie de recuperare, în sensul obligării SC Oltchim SA la plata ajutorului de stat acordat, pretins a fi nelegal. În această ipoteză, beneficiarul ajutorului de stat are obligaţia de a-l returna. În mod obişnuit este vorba despre compania care a obţinut fonduri din partea statului, de exemplu SC Oltchim SA. În orice caz, în ipoteza în care se va emite o decizie de recuperare, aceasta va privi beneficiarul ajutorului de stat. Beneficiarul poate fi considerat SC Oltchim SA, iar dacă acesta procedează la valorificarea tuturor sau doar a unei părţi dintre activele sale, Comisia Europeană poate extinde decizia de recuperare şi asupra cumpărătorului activelor, dacă există o continuitate, din punct de vedere economic, între acesta şi societate. În această situaţie, în primul rând, în şedinţa Comitetului creditorilor SC Oltchim SA din 22 decembrie 2016 a fost desemnat consultantul juridic White & Case pentru reprezentarea SC Oltchim SA în procedura investigaţiei ajutorului de stat. Pe de altă parte, faţă de riscul existent în ceea ce priveşte emiterea de către Comisia Europeană a unei decizii prin care să se constate că, în cauză, este vorba despre ajutor de stat, este necesară stabilirea unei proceduri de vânzare care să creeze premisele discontinuităţii economice, cu scopul eliminării riscului extinderii recuperării sumelor cu titlu de ajutor de stat de la potenţialii cumpărători şi, astfel, eliminarea unui impediment considerabil în procedura de valorificare a activelor SC Oltchim SA. Pentru evaluarea continuităţii economice, Comisia Europeană aplică următoarele criterii care, în opinia acesteia, nu trebuie întrunite cumulativ în vederea stabilirii existenţei acestei continuităţi: domeniul transferului (active şi pasive, continuitatea forţei de muncă, pachetele de active, etc.); preţul de vânzare; identitatea acţionarilor sau a deţinătorilor firmei dobânditoare şi a firmei iniţiale; momentul la care transferul a avut loc (după demararea investigaţiei preliminare, iniţierea procedurii investigaţiei formale sau a deciziei finale); raţionamentul economic al tranzacţiei.

Principiile noii modalităţi de vânzare a activelor SC Oltchim SA

În vederea asigurării ofertanţilor cu privire la conformitatea tuturor aspectelor legale care ar putea fi puse în discuţie de către aceştia, consorţiul administratorilor judiciari ai SC Oltchim SA a obţinut de la Comisia Europeană o scrisoare de confort cu privire la structura vânzării avută în vedere şi, de asemenea, încheierea contractelor cu amendamentul că decizia CE va fi în sensul neextinderii eventualei obligaţii de recuperare dacă se respectă principiul discontinuităţii economice în procesul de vânzare. Astfel, cu ajutorul consultanţilor AT Kearney şi White&Case / Bondoc&Asociaţii, a căror angajare în această procedură a fost aprobată de creditori în conformitate cu prevederile legale, s-a demarat pregătirea poziţiei SC Oltchim SA în dosarul de investigaţie, cu scopul obţinerii unei decizii de nerecuperare a ajutorului de stat, iar, pe de altă parte, a început proiectul de adaptare a procesului de vânzare a societăţii debitoare la noua situaţie de fapt, care să asigure maximizarea averii acesteia şi, implicit, eliminarea riscului de recuperare a unui potenţial ajutor de stat de la potenţialii investitori (în caz contrar fiind periclitate premisele necesare vânzării activelor proprietate a debitoarei). Modificarea planului de reorganizare a SC Oltchim SA, respectiv actualizarea acestuia în raport cu constrângerile rezultate în urma începerii procedurii de investigare declanşată de Comisia Europeană se impun din următoarele considerente: procedura de vânzare inclusă în planul iniţial conţine elemente compatibile cu existenţa continuităţii economice, fapt care va determina extinderea recuperării ajutorului de stat de la potenţialii cumpărători; în ipoteza sus-menţionată, este foarte probabil ca potenţialii investitori să se retragă (considerând tranzacţia de achiziţie ca fiind mult prea riscantă), împrejurare care ar determina imposibilitatea implementării planului de reorganizare aprobat, cu riscul evident al deschiderii procedurii falimentului împotriva SC Oltchim SA (într-un atare scenariu, toţi creditorii societăţii, prevăzuţi a fi plătiţi prin planul actual - votat şi confirmat - se vor afla în situaţia de a nu mai putea încasa nici măcar sumele stabilite a le fi distribuite prin plan); prin urmare, pentru eliminarea tuturor riscurilor sus-menţionate, atât procesul de vânzare, cât şi rezultatul acestuia trebuie să se facă cu observarea principiului „discontinuităţii economice”. Astfel, oriunde în cuprinsul planului de reorganizare se face referire la vânzarea SC Oltchim SPV SRL, conform prezentei modificări se va înţelege vânzarea pachetelor de active şi se va interpreta ca atare. Capitolul „Principiile noii modalităţi de vânzare a activelor SC Oltchim SA” prevede următoarele: activele SC Oltchim SA vor fi oferite spre vânzare grupate în pachete; procesul de vânzare se va desfăşura într-o manieră transparentă şi nediscriminatorie; nu va exista nici o obligaţie de transferare a contractelor (inclusiv contractele de muncă) sau a salariaţilor SC Oltchim SA către cumpărători; datoriile societăţii debitoare rămân în sarcina acesteia; preţul pentru active trebuie să fie plătit cel mai târziu până la data încheierii tranzacţiei de vânzare-cumpărare, dar nu mai târziu de data expirării prezentului plan. Principiile mai sus enunţate nu sunt flexibile, orice schimbare a lor reprezentând o modificare a planului de reorganizare, care se va efectua în conformitate cu prevederile din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. În vederea observării principiului „discontinuităţii economice” se va purta un permanent dialog şi vor fi respectate recomandările Comisiei Europene, atât în ceea ce priveşte procesul de vânzare, cât şi în privinţa rezultatului acestuia.

Ofertanţii pot să facă oferte separate pentru cele 9 pachete de active

Capitolul „Metodologia de vânzare a activelor proprietatea societăţii debitoare”, din proiectul de modificare a planului de reorganizare a SC Oltchim SA prevede că activele esenţiale vor fi oferite la vânzare grupate în nouă pachete, astfel: uzinele Clor-Alkali Râmnicu Vâlcea; Uzina Oxo-alcooli Râmnicu Vâlcea; uzinele Propilen-oxid şi Polioli Râmnicu Vâlcea; servicii Site Râmnicu Vâlcea; 1.010 vagoane de cale ferată din Râmnicu Vâlcea; procesare PVC; Uzina petrochimică VCM-PVC Râmnicu Vâlcea; Uzina Petrochimică Bradu-Piteşti şi Uzina Anhidridă Ftalică Râmnicu Vâlcea. Fiecare ofertant poate să facă oferte separate pentru fiecare dintre cele 9 pachete de mai sus. De asemenea, referitor la pachetele non-operaţionale (respectiv pachetele 5,7,8 şi 9), participanţii pot oferta inclusiv pentru active individuale, incluse în acestea. Documentul prevede clar că nu există obligaţia preluării salariaţilor SC Oltchim SA împreună cu activele, iar datoriile societăţii debitoare (inclusiv datoriile potenţiale de mediu) rămân în sarcina acesteia. Criteriul esenţial pentru selectarea ofertantului sau ofertanţilor câştigători este valoarea maximă a sumei ofertelor transmise, definită ca sumă maximă de cash distribuibilă către creditori, după deducerea tuturor obligaţiilor SC Oltchim SA, conform legislaţiei în vigoare. Preţul din ofertă trebuie exprimat în euro şi nu sub formă de interval valoric. În cazul în care se oferă un interval valoric, se va considera ca preţ al ofertei valoarea minimă a intervalului ofertat. Preţul trebuie să fie cash şi trebuie să se plătească în întregime la finalizarea tranzacţiei, fără vreo opţiune de recalculare ulterioară sau vreo formă de întârziere a plăţilor sau de diminuare ulterioară a preţului ofertat. Metodologia pentru identificarea ofertei câştigătoare este următoarea: cea mai mare ofertă monetară pentru fiecare activ sau pachet de active la data finalizării tranzacţiei plus parte din valoarea monetară a obligaţiilor voluntare ale cumpărătorului de a reangaja salariaţi actuali ai SC Oltchim SA, sau minus obligaţii monetare din partea vânzătorului faţă de cumpărător, referitoare la orice condiţii precedente sau subsecvente datei de încheiere a tranzacţiei sau vânzării; în cazul unor oferte egale pentru un activ sau pachet de active licitaţia este repetată până se va obţine o ofertă maximală; în cazul unor oferte suprapuse pentru acelaşi activ sau pachet de active ale mai multor ofertanţi se vor compara ofertele globale ale acestora, folosindu-se criteriul de la primul punct. Deşi reangajarea salariaţilor SC Oltchim SA nu reprezintă o condiţionare a investitorilor în vederea cumpărării pachetelor de active, există probabilitatea ca unii dintre aceştia să dorească să preia salariaţi. Conform contractului colectiv de muncă, disponibilizarea salariaţilor se face cu acordarea unor plăţi compensatorii, acestea având regim de creanţe curente în cadrul procedurii de reorganizare (şi, respectiv, urmând a fi deduse din suma netă). Din perspectiva creditorilor, plăţile compensatorii au un efect similar cu al unui preţ de vânzare echivalent mai mic. Astfel, se intenţionează negocierea cu potenţialii angajaţi care sunt doriţi de către ofertanţi, în vederea eliminării impactului negativ al plăţilor compensatorii asupra tranzacţiei. Salariaţilor care vor termina unilateral contractul individual de muncă încheiat cu SC Oltchim SA, în vederea reangajării de cumpărători, nu li se vor achita salariile compensatorii.

Oltchim va face o listă cu salariaţii care doresc să fie preluaţi de ofertanţi

O procedură de preluare a salariaţilor de la SC Oltchim SA se poate implementa cu respectarea următoarelor obiective: societatea va constitui o listă cu salariaţii care doresc să fie preluaţi de ofertanţi, aceşti salariaţi angajându-se să înceteze unilateral contractul colectiv de muncă încheiat cu SC Oltchim SA, în contextul în care vor fi aleşi pentru a fi preluaţi de ofertanţi; ofertanţii nu sunt obligaţi a prelua vreun salariat, preluarea fiind o opţiune pusă la dispoziţia ofertanţilor. În etapa ofertei finale, ofertanţii trebuie să prezinte un angajament final de preluare a salariaţilor SC Oltchim SA din lista constituită pentru o perioadă de minim 24 de luni. Se va putea prelua, de către un cumpărător, maxim 50% din numărul total de angajaţi ai SC Oltchim SA; iar în evaluarea ofertelor, care vor conţine un angajament ferm de preluare a unor salariaţi, se va folosi următoarea formulă de calcul (preţ ferm oferit + număr de salariaţi preluaţi x 5.000 de euro). Practic, pentru fiecare salariat care va fi preluat se va calcula un bonus de 5.000 de euro, care se va adăuga la preţul ferm inclus în ofertă. Documentele tranzacţiilor de vânzare-cumpărare trebuie să prevadă, în mod obligatoriu, următoarele: toate obligaţiile vânzătorului, inclusiv obligaţiile de mediu, rămân în sarcina vânzătorului (respectiv SC Oltchim SA); nu va exista obligaţia de preluare a nici unui contract, dar, dacă este în interesul cumpărătorului, SC Oltchim SA va asigura, în mod rezonabil, suportul necesar în vederea încheierii de noi contracte în acest sens; nu va exista nici o obligaţie contractuală de a se prelua angajaţii SC Oltchim SA împreună cu activele; transferul terenurilor nu este prevăzut pentru pachetele de active numerele 1, 2, 3, 5, 7 şi 9, ci doar pentru pachetele de active nr. 4, 6 şi 8. Cumpărătorul pachetului de active nr. 4 va trebui să ofere cumpărătorului pachetelor de active nr. 1, 2, 3, 7 şi 9 drepturi de acces şi drepturi de folosinţă asupra terenului, în timp ce cumpărătorului pachetului de active nr. 6 trebuie să-i ofere drepturi de acces; pachetul de active nr. 4 constă în active care, în mod curent, furnizează servicii şi utilităţi pentru toate celelalte pachete de active de pe platforma industrială Râmnicu Vâlcea (în acest scop, este necesar să existe licenţele şi autorizările aferente, precum şi să se facă anumite investiţii în echipamente, iar în plus, se vor încheia contracte de prestări servicii între cumpărătorul pachetului de active nr. 4 şi cumpărătorii celorlalte pachete de active). Preţul (pentru orice activ, pachet de active sau combinaţii între acestea) trebuie să fie exclusiv cash şi trebuie să fie plătit în întregime până la finalizarea tranzacţiei, fără a exista vreo opţiune de beneficii sau compensaţii ulterioare, plăţi de succes sau orice alte forme de plăţi amânate. La finalizarea procesului de ofertare pot exista mai multe oferte finale (maximale) angajante pentru unul sau mai multe pachete de active. În vederea selectării ofertei sau ofertelor câştigătoare se va convoca Adunarea creditorilor, decizia fiind luată în conformitate cu prevederile din Legea nr. 85/2006. Pentru asigurarea succesului procesului de vânzare, precum şi în vederea maximizării averii debitoarei, informaţiile care ţin de etapele intermediare ale procesului de vânzare, respectiv negocierile cu potenţialii ofertanţi sunt confidenţiale şi nu vor fi făcute publice.

Preţul total de vânzare al activelor Oltchim este de 307 milioane de euro

În cadrul raportului privind proiectul de modificare a planului de reorganizarea a SC Oltchim SA este prezentată situaţia sintetică a pachetelor de active, cu evidenţierea valorii de piaţă a acestora, determinată pe baza raportului de evaluare întocmit de Winterhill România, precum şi a preţului de pornire a vânzării acestora: Clor-Alkali Râmnicu Vâlcea (preţ pornire 14,5 milioane de euro); Uzina Oxo-alcooli Râmnicu Vâlcea (10,2 milioane de euro); uzinele Propilen-oxid şi Polioli Râmnicu Vâlcea (59,4 milioane de euro); servicii Site Râmnicu Vâlcea (52 de milioane de euro); 1.010 de vagoane de cale ferată din Râmnicu Vâlcea (7,7 milioane de euro); procesare PVC (5,5 milioane de euro); Uzina petrochimică VCM-PVC Râmnicu Vâlcea (45,3 milioane de euro); Uzina Petrochimică Bradu-Piteşti (80 de milioane de euro); Uzina Anhidridă Ftalică Râmnicu Vâlcea (10 milioane de euro), alte active neesenţiale (22,4 milioane de euro). Modalitatea de vânzare propusă de consorţiul de administratori judiciari pentru activele neesenţiale este vânzarea prin licitaţie publică cu strigare. Conducerea SC Oltchim SA va face demersurile de expunere pe piaţă a activelor, într-o formă adecvată. Activele vor fi vândute în starea în care se găsesc, cumpărătorii achiziţionând în cunoştinţă de cauză. Se recomandă ca orice persoană interesată să efectueze o inspecţie a activului scos la vânzare. Persoanele interesate vor depune oferta scrisă în care vor specifica preţul oferit pentru activul scos la vânzare. Vor fi organizate 6 licitaţii publice săptămânale, cu strigare, în urcare, la sediul SC Oltchim SA. În ipoteza în care o şedinţă de licitaţie nu poate fi organizată, consorţiul de administratori judiciari va notifica aceasta prin intermediului site-urilor proprii, calendarul licitaţiilor urmând să fie decalat conform notificării. Comisia de licitaţie va fi formată din trei membri, reprezentanţi ai consorţiului de administratori judiciari, desemnaţi de acesta prin decizie. Unul dintre cei trei membri astfel desemnaţi va îndeplini calitatea de preşedinte al comisiei de licitaţie. Pentru a putea lua parte la procedura de vânzare prin licitaţie publică, fiecare ofertant va constitui anterior depunerii ofertei o garanţie de participare reprezentând 10% din preţul de pornire a şedinţei de licitaţie la care doreşte să participe, în lei, la cursul BNR valabil în data constituirii garanţiei de participare. În cazul în care ofertantul declarat adjudecatar nu va achita diferenţa de preţ în termenul şi în condiţiile menţionate, garanţia de participare constituită de acesta nu îi va fi restituită, aceasta rămânând câştigată averii SC Oltchim SA. Sumele, preţurile şi valorile exprimate în regulament nu includ TVA, decât dacă este specificat altfel. Ofertanţii care doresc să participe la procedura de vânzare prin licitaţie publică au obligaţia de a depune până, cel mai târziu, cu o zi lucrătoare înaintea şedinţei de licitaţie publică la care doresc să participe, la sediul SC Oltchim SA, toate documentele specificate în caietul de sarcini.

S-au stabilit condiţiile de participare la licitaţiile de vânzare a activelor

Şedinţa de licitaţie pentru vânzarea activelor SC Oltchim SA va fi deschisă de preşedintele comisiei de licitaţie. La această etapă vor participa toţi ofertanţii care au depus oferte în sensul participării la şedinţa de licitaţie respectivă. Ofertanţii ale căror oferte au fost înregistrate la sediul SC Oltchim SA, dar nu sunt prezenţi în locul desfăşurării licitaţiei la data şi ora de începere a licitaţiei, vor fi excluşi de la licitaţia respectivă privind valorificarea activului în discuţie. Nu este permis accesul în şedinţa de licitaţie după ora de începere a acesteia. Comisia de licitaţie verifică, în prezenţa tuturor ofertanţilor, data şi ora la care au fost depuse ofertele, fiind excluse de la etapele următoare ofertele a căror depunere a fost înregistrată la sediul SC Oltchim SA după termenul limită stabilit, respectiv cel mai târziu cu o zi lucrătoare precedentă şedinţei de licitaţie publică la care doresc să participe. Ofertanţii pot formula noi oferte cu îndeplinirea condiţiilor cerute pentru licitaţiile următoare, dacă mai sunt interesaţi, în ipoteza în care activul nu se adjudecă la şedinţa de licitaţie în cauză. Comisia de licitaţie verifică, în prezenţa tuturor ofertanţilor, ofertele depuse în termenul regulamentar la secţiunea „Condiţiile generale de participare”. Vor fi excluse de la licitaţia respectivă ofertele cu valoare inferioară preţului de pornire valabil pentru şedinţa de licitaţie în cauză. Nu vor fi luate în seamă ofertele condiţionate şi cele care nu întrunesc condiţiile de formă sau de fond sau ale căror documente însoţitoare obligatorii, conform secţiunii „Condiţiile generale de participare”, nu îndeplinesc condiţiile de formă sau de fond. Ofertanţii ale căror oferte au fost excluse în cadrul etapelor anterioare vor părăsi şedinţa de licitaţie, pentru următoarele etape fiind permisă doar participarea ofertanţilor ale căror oferte au îndeplinit toate condiţiile specificate, aceste oferte fiind denumite oferte admise, iar ofertanţii care au formulat ofertele admise fiind denumiţi ofertanţi admişi. În ipoteza în care nu vor exista oferte admise, şedinţa de licitaţie va fi declarată închisă, fiind consemnat acest fapt în procesul-verbal al şedinţei de licitaţie, care va fi semnat de membrii comisiei de licitaţie. În ipoteza în care există un singur ofertant admis, care oferă prin oferta formulată un preţ egal sau mai mare decât preţul de pornire a licitaţiei, acesta va fi declarat adjudecatar. În ipoteza în care exista doi sau mai mulţi ofertanţi admişi, preşedintele comisiei de licitaţie anunţă modul de desfăşurare a licitaţiei, asigurându-se că ofertanţii au înţeles procedura de desfăşurare, preţul de pornire (care va fi exprimat în euro, în sumă netă, exclusiv TVA) şi pasul de licitare, care este de 1% din preţul de pornire a licitaţiei. Preţul de pornire efectiv este reprezentat de cel mai mare preţ oferit dintre cele specificate în ofertele admise. Ofertanţii care au formulat oferte dintre cele admise, dar cu preţ inferior preţului de pornire efectiv stabilit fie vor creşte ofertele până la preţul de pornire efectiv, fie se vor retrage din licitaţie. În continuare, preşedintele comisiei de licitaţie strigă preţul de pornire efectiv majorat cu pasul de licitare, ofertanţii admişi vor răspunde dacă oferă sau nu oferă preţul de pornire efectiv majorat cu pasul de licitare. Se consideră că ofertanţii care nu oferă preţul majorat renunţă la licitaţie şi nu vor putea licita în continuare. Preşedintele comisiei de licitaţie va striga preţul de la punctul anterior, majorat cu încă un pas de licitare. Ofertanţii rămaşi în licitaţie vor răspunde dacă oferă sau nu oferă acest preţ. Se consideră că ofertanţii care nu oferă preţul strigat renunţă la licitaţie şi nu vor putea licita în continuare. Această etapă se va repeta până în momentul în care la strigarea unui nou preţ, majorat cu pasul de licitare, doar un singur ofertant admis oferă preţul majorat, caz în care acesta va fi declarat adjudecatar.

 
Oltchim SA a realizat o cifra de afaceri de 168 de milioane euro si un profit de 4,4 milioane euro

Evaluare utilizator: / 0
Data publicarii: 20-02-17
oltchim_pavilion.jpg
Potrivit situaţiilor financiare individuale preliminate pentru anul 2016

În conformitate cu datele din calendarul de comunicare financiară al societăţii Oltchim SA Râmnicu Vâlcea şi respectând prevederile legislaţiei specifice pieţei de capital în materie de raportări către instituţiile pieţei de capital şi acţionari, conducerea întreprinderii aduce la cunoştinţa tuturor celor interesaţi situaţiile financiare anuale individuale, preliminate pentru anul 2016, întocmite în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate (IFRS). Menţionăm că situaţiile financiare preliminate ale SC Oltchim SA nu sunt consolidate la nivel de grup şi nu sunt auditate. Aceste rezultate financiare preliminare prezintă situaţia financiară aferentă activităţii curente desfăşurată de societate în anul 2016. Până la aprobarea situaţiilor financiare în formă definitivă sunt evenimente a căror influenţă nu poate fi cuantificată la data raportului şi asupra cărora se atrage atenţia că ar putea influenţa semnificativ rezultatele financiare totale aferente anului 2016, respectiv: reevaluarea activelor SC Oltchim SA pentru determinarea valorii juste a acestora la 31 decembrie 2016 (ultima reevaluare efectuată de societate a fost în anul 2013, iar raportul privind reevaluarea activelor va fi finalizat în data de 28 februarie 2017); posibilitatea finalizării procedurii de investigare şi emiterea de către Comisia Europeană a unei decizii aferente Dosarului SA. 36086 (2013/P) - România - Ajutor potenţial în favoarea SC Oltchim SA. Pentru comparabilitate, rezultatele financiare aferente anului 2015 nu includ profitul brut scriptic în sumă de 2,378 miliarde de lei, obţinut din anularea datoriilor, ca urmare a implementării planului de reorganizare şi alte venituri sau cheltuieli care nu sunt aferente activităţii curente, cum de altfel au fost prezentate în raportul anual 2015. Structura rezultatului brut preliminat, pentru activitatea curentă aferentă anului 2016, în sumă de 20 de milioane de lei (4,4 milioane de euro), este următoarea: profit brut de 35,6 milioane de lei aferent activelor funcţionale de pe platforma industrială de la Râmnicu Vâlcea; pierdere de 11,4 milioane de lei determinată de Divizia Petrochimică Bradu – nefuncţională şi cheltuieli de conservare de 4,2 milioane de lei aferente activelor nefuncţionale de pe platforma industrială de la Vâlcea.

Anul trecut, Oltchim a vândut produse de oxo-alcooli în creştere cu 26%

Rezultatele economico-financiare din activitatea curentă preliminate de SC Oltchim SA pentru anul 2016 confirmă estimările făcute de societate la finele anului trecut privind înregistrarea de profit din activitatea curentă, faţă de anii anteriori, când s-a înregistrat pierdere. Aceste rezultate au fost posibile prin coroborarea mai multor factori, printre care: recâştigarea pieţelor de desfacere şi creşterea constantă a cantităţilor vândute de SC Oltchim SA din toate categoriile de produse finite; retehnologizările şi reparaţiile capitale efectuate la principalele instalaţii tehnologice, respectiv electroliza cu membrană, oxo-alcooli; reducerea cheltuielilor cu personalul după disponibilizările din anul 2015; conjunctura favorabilă pe piaţa polioli-polieterilor, în semestrul I 2016, respectiv scăderea preţului de achiziţie al propilenei, influenţat, la rândul său, de cotaţia internaţională a petrolului (preţurile de vânzare ale produselor finite au scăzut şi ele, dar într-o proporţie mai mică decât preţurile la materiile prime). Comparativ cu anul 2015, SC Oltchim SA a crescut vânzările cantitative la principalele grupe de produse, după cum urmează: la polioli-polieteri cu 18%, produs principal cu o pondere de circa 64% în cifra de afaceri; la soda caustică lichidă şi solidă, creştere cu 17%; la oxo-alcooli, creştere cu 26%. Cu toate că producţia vândută a crescut semnificativ din punct de vedere cantitativ, cifra de afaceri obţinută în anul 2016, în valoare de 168 de milioane de euro este aproximativ la acelaşi nivel cu cea din anul 2015, din cauza preţurilor de vânzare mai mici ale produselor finite, determinate de evoluţia cotaţiilor internaţionale. Societatea valorifică peste 73% din cifra de afaceri la export şi pe piaţa intracomunitară şi preconizează pentru anul 2016 o balanţă externă netă pozitivă de 96 de milioane de euro, valoarea livrărilor la export şi a celor pe piaţa intracomunitară, în sumă de 123 de milioane de euro, fiind mult mai mare decât valoarea importurilor şi achiziţiilor intracomunitare, care au fost de numai 27 de milioane de euro. Domeniul principal de activitate al societăţii îl reprezintă fabricarea de produse chimice organice. În 2015, din activitatea curentă, SC Oltchim SA a consemnat o pierdere totală brută de 8,2 milioane de euro, reprezentând, însă, o îmbunătăţire cu 34,6 milioane de euro faţă de anul 2014 şi cu 64,2 milioane euro faţă de anul 2013. Din activitatea instalaţiilor care funcţionează, SC Oltchim SA a obţinut în 2015 un profit total brut de 3 milioane de euro, dar a contabilizat şi o pierdere de 11,2 milioane de euro, determinată de cheltuielile de conservare a instalaţiilor nefuncţionale de pe platformele de la Bradu şi de la Râmnicu Vâlcea, plus cheltuielile cu plăţile compensatorii aferente disponibilizării de personal finalizată în luna decembrie 2015, precum şi alte costuri financiar-bancare calculate până la data aprobării planului de reorganizare. În 2015, creşterea cifrei de afaceri a fost determinată de creşterea cantitativă a vânzărilor la principalele produse fabricate. Astfel, la polioli-polieteri vânzările cantitative au crescut cu 20% faţă de anul 2014, iar vânzările de produse clorosodice au înregistrat o creştere cu 3%.

Piaţa internaţională a societăţii reprezintă 73% din cifra de afaceri 

Potrivit raportului anual al administratorilor SC Oltchim SA, societatea a vândut în anul 2016 produsele chimice atât pe piaţa locală, circa 27% din cifra de afaceri, cât şi pe cea internaţională, peste 73% din cifra de afaceri. Sistemul de management integrat calitate-mediu al SC Oltchim SA a fost recertificat în anul 2014 de organismul TUV Management Service, certificarea fiind valabilă până în anul 2017. SC Oltchim SA, companie controlată de statul român prin Ministerul Economiei, în proporţie de 54,8%, avea, la ultimul preţ pe bursă din şedinţa de tranzacţionare din data de 14 februarie 2017, de 0,385 lei/acţiune şi o capitalizare de piaţă de 132,13 milioane de lei (29,33 milioane de euro). Capitalul social nominal subscris şi vărsat atât la data de 31 decembrie 2016, cât şi la data de 31 decembrie 2015 era de 34,32 milioane de lei divizat în 343,21 milioane de acţiuni, fiecare cu o valoare nominală de 0,1 lei. Fiecare acţiune dă dreptul deţinătorului ei la un singur vot. Obiectul de activitate al SC Oltchim SA cuprinde în principal: producţia de produse petrochimice, produse clorosodice, oxo-alcooli, alte produse chimice, inclusiv servicii şi asistenţă tehnică şi comercializarea acestora la intern şi export, în conformitate cu prevederile actului constitutiv al societăţii. Imobilizările corporale pentru 2016 sunt prezentate în „Situaţia poziţiei financiare” la cost sau valoarea reevaluată, mai puţin amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierderi de valoare în conformitate cu IAS 16 „Imobilizările corporale” şi IAS 36 „Deprecierea activelor”. Activele SC Oltchim SA au fost reevaluate în anul 2013, situaţiile financiare preliminare la 31 decembrie 2016 cuprinzând activele la valoarea reevaluată la acea dată. Este în desfăşurare operaţiunea de reevaluare la valoarea justă la 31 decembrie 2016, datele urmând a fi prezentate în situaţiile financiare definitive aferente anului 2016. În „Situaţia poziţiei financiare la 31 decembrie 2016”, stocurile SC Oltchim SA se prezintă la valoarea realizabilă netă, prin diminuarea cu ajustările pentru depreciere. Societatea cuprinde următoarele segmente operaţionale: produse anorganice - clorosodice (sodă caustică-lichidă si solidă, acid clorhidric); produse macromoleculare şi organice de sinteză - petrochimie (polieteri-polioli, propilenoxid, propilenglicol); produse oxo-alcooli - octanol, izo-butanol, n-butanol. Recâştigarea pieţei externe de către SC Oltchim SA s-a făcut treptat, cu efect în creşterea cifrei de afaceri, dovedindu-se că societatea este capabilă să livreze produse constant partenerilor, la termene şi în condiţiile solicitate de aceştia. În anul 2016, comparativ cu anii precedenţi, preţurile la produsele finite comercializate de SC Oltchim SA au scăzut datorită scăderii cotaţiilor internaţionale pe piaţa petrolului. Cu toate acestea, valoarea cifrei de afaceri a crescut deoarece, comparativ cu anul 2015, în 2016, societatea a crescut cantităţile de produse finite comercializate, preponderent pe pieţele externe, la principalele grupe de produse, astfel: cu 18% la polioli-polieteri, grupa de produse care deţine 64% din cifra de afaceri; cu 17% la produsele clorosodice; cu 26% la produsele oxo-alcooli.

Datoriile totale se ridicau la sfârşitul anului la 300 de milioane de euro

La data de 31 decembrie 2016, SC Oltchim SA înregistrează datorii totale în sumă de 1,328 miliarde de lei (circa 300 de milioane de euro), din care: 1,05 miliarde de lei datorii înregistrate în conformitate cu planul de reorganizare; 216 milioane de lei datorii nete acumulate după intrarea în insolvenţă, din care cu scadenţă depăşită, 137 de milioane de lei; 35 de milioane de lei datorii şi creanţe reciproce şi datorii la bugetul de stat care se vor compensa cu TVA de recuperat şi 27 de milioane de lei - alte datorii. În totalul datoriilor acumulate în insolvenţă este cuprins şi impozitul pe profit aferent anului 2015, în sumă de 36 de milioane de lei, calculat pentru veniturile din anularea datoriilor. Conform planului de reorganizare al SC Oltchim SA, acesta se achită în termen de cinci zile de la încasarea preţului de vânzare al participaţiilor SC Oltchim SA la SC Oltchim SPV SRL. În cursul anului 2016, societatea a continuat să achite integral şi la scadenţă toate datoriile curente. În plus, a redus arieratele acumulate în prima parte a insolvenţei până la confirmarea planului de reorganizare şi a înregistrat o diminuare a datoriilor restante cu 38,7 milioane de lei, din care: faţă de furnizori cu 6,7 milioane de lei; faţă de personalul disponibilizat cu 17,2 milioane de lei; faţă de personalul angajat cu 9,3 milioane de lei şi faţă de alţi creditori cu 5,5 milioane de lei. Datoriile restante ale SC Oltchim SA, în sumă de 9,3 milioane de lei, către salariaţii societăţii, existente în sold la 31 decembrie 2015, au fost achitate integral în cursul anului 2016. Astfel, la 31 decembrie 2016, SC Oltchim SA nu mai înregistrează restanţe la plata drepturilor salariale către angajaţii săi. SC Oltchim SA achită impozitele şi taxele aferente salariilor prin compensare cu TVA negativ (TVA de recuperat înregistrat de societate la 31 decembrie 2016, care este de 5,6 milioane de lei). Câştigul din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor este determinat de reversarea provizionului constituit de SC Oltchim SA în anii precedenţi, pentru activele nefuncţionale pentru care s-a înregistrat cheltuiala cu amortizarea. Astfel, cheltuiala netă cu deprecierea şi amortizarea este strict aferentă activelor utilizate care au generat venituri. Reducerea cheltuielilor cu personalul în anul 2016 faţă de anul 2015 se datorează disponibilizării unui număr de 243 de salariaţi în lunile noiembrie şi decembrie 2015. Numărul mediu de salariaţi în anul 2016 a fost de 1.943, faţă de 2.178 de persoane în anul 2015. Pentru toţi salariaţii SC Oltchim SA se plătesc asigurări sociale. Salariaţii societăţii sunt cuprinşi în planul de pensii al statului. Rezultatele înregistrate în anul 2016 de SC Oltchim SA demonstrează faptul că măsurile avute în vedere prin planul de reorganizare aprobat de creditori pentru eficientizarea societăţii au fost implementate cu succes. Recâştigarea pieţelor de desfacere, cu preponderenţă externe, retehnologizările efectuate la principalele instalaţii tehnologice, coroborate cu reducerea personalului excedentar au contribuit la obţinerea acestor rezultate. Comparativ cu activitatea curentă din anii anteriori, în anul 2016, SC Oltchim SA a obţinut următoarele rezultate: profit brut pe total activitate de 20 de milioane de lei (4,4 milioane de euro), reprezentând o îmbunătăţire cu 68,5 milioane de lei (15,2 milioane de euro) faţă de anul 2015 şi cu 314,3 milioane de lei (70 de milioane de euro) faţă de anul 2013; o îmbunătăţire a indicatorului financiar EBITDA cu 34,8 milioane de lei (7,7 milioane de euro) faţă de anul 2015 şi cu 253,7 milioane de lei (56,5 milioane de euro) faţă de anul 2013; cifra de afaceri a crescut cu 12,4 milioane de lei (2,7 milioane de euro) faţă de anul 2015 şi a crescut cu 256,8 milioane de lei (57,2 milioane de euro) faţă de anul 2013.

Societatea a efectuat lucrări de investiţii şi reparaţii de 14,2 milioane lei

În anul 2016, SC Oltchim SA a efectuat lucrări de investiţii şi reparaţii majore pentru a asigura funcţionarea instalaţiilor de producţie în condiţii de siguranţă şi eficienţă. Valoarea acestora a fost de 14,2 milioane de lei, acestea fiind realizate numai din surse proprii: 9 milioane de lei pentru reabilitarea a două electrolizoare la instalaţia Electroliză cu membrane; 2 milioane de lei plata diferenţei pentru achiziţionarea catalizatorului de hidrogen la instalaţia Oxo-alcooli; 1,1 milioane de lei pentru reparaţii capitale la vagoanele cisternă în care se aprovizionează principalele materii prime şi se comercializează produsele finite; 1,1 milioane de lei investiţii în alte obiective la instalaţiile de polioli-polieteri şi pentru îndeplinirea măsurilor din autorizaţiile de mediu şi de gospodărire a apelor şi 1 milion de lei pentru utilaje independente. Rezultatele obţinute de SC Oltchim SA în anul 2016 au condus la menţinerea stabilităţii în relaţia cu salariaţii. Astfel, în anul 2016 s-au achitat lunar drepturile salariale aferente unei luni (avans, lichidare, tichete de masă) şi, în plus, au fost reduse la zero restanţele salariale prin plata avansului şi lichidării aferente a două luni. Astfel, a fost eliminat decalajul la plata salariilor, decalaj care provenea de dinaintea intrării în insolvenţă. Situaţiile financiare ale SC Oltchim SA au fost întocmite în baza principiului continuităţii activităţii, care presupune faptul că societatea îşi va continua activitatea şi în viitorul previzibil, în baza planului de reorganizare aprobat şi aflat în derulare. Amortizarea calculată la valorile reevaluate, prin metoda liniară, este înregistrată lunar în cheltuielile de exploatare. La casarea sau cedarea ulterioară a unui activ reevaluat, surplusul din reevaluare atribuibil, inclus în rezerva din reevaluare este transferat direct în rezultatul reportat, reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare. Transferul rezervei din reevaluare nu este posibil decât în cazul derecunoaşterii activului. Situaţiile financiare ale SC Oltchim SA sunt întocmite la cost istoric modificate pentru a include ajustarea capitalurilor proprii, conform standardului internaţional de contabilitate IAS 29. Tranzacţiile în moneda străină sunt transformate în moneda funcţională a SC Oltchim SA utilizând rata de schimb din ziua tranzacţiei. Activele monetare în monedă străină sunt transformate în monedă funcţională cu o rată de schimb la data raportării contabile. Diferenţele de curs valutar sunt înregistrate în contul de profit şi pierdere. Activele şi pasivele nemonetare care sunt prezentate pornind de la costul istoric în valută sunt transformate utilizând rata de schimb de la data raportării. Amortizarea se calculează la valorile reevaluate, prin metoda liniară, de-a lungul duratei utile de viaţă estimată a activelor, începând din luna următoare punerii în funcţiune. Cheltuielile efectuate pentru înlocuirea unei componente a unui element de imobilizări corporale care este înregistrat în contabilitate ca activ separat sunt capitalizate în mijlocul fix, cu valoarea contabilă a componentei înlocuite.

SC Oltchim SA are o balanţă externă pozitivă de 96 de milioane de euro

Vânzările SC Oltchim SA la export şi pe piaţa intracomunitară, în anul 2016, au fost de 123 de milioane de euro. Importurile şi achiziţiile intracomunitare, în valoare de numai 27 de milioane de euro, au determinat o balanţă externă pozitivă a societăţii de 96 de milioane de euro. În comparaţie, valoarea exportului şi a vânzărilor pe piaţa intracomunitară realizate de societate în anul 2015 este de 125,1 milioane de euro, în creştere cu 25%, respectiv cu 25,1 milioane de euro faţă de anul 2014 şi cu 80%, respectiv cu 55,7 milioane de euro faţă de anul 2013. În anul trecut, valoarea contabilă a stocurilor se recunoaşte la SC Oltchim SA ca o cheltuială în perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzător, atunci când stocurile sunt vândute sau utilizate în societate. Costul stocurilor aprovizionate este determinat pe baza metodei „primul intrat, primul ieşit”. Costul produselor finite şi al celor în curs cuprinde materii prime, forţa de muncă directă, alte cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte care se referă la producţie (bazate pe capacitatea normală de producţie), dar excluzând costul împrumuturilor. Valoarea realizabilă neta este preţul de vânzare estimat în cursul normal al activităţii, minus costurile estimate pentru finalizare, dacă este cazul, şi cheltuielile ocazionate de vânzare. Sunt înregistrate ajustări pentru stocurile cu mişcare lentă, uzate fizic şi moral, dacă este cazul. Disponibilităţile băneşti de la SC Oltchim SA includ casa, conturile curente, depozitele bancare şi valorile de încasat. Contabilitatea disponibilităţilor în conturile bancare şi a mişcării acestora ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate se ţine distinct în lei şi în valută. SC Oltchim SA recunoaşte modificările la capitalul social în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi numai după înregistrarea acestora la Oficiul Registrului Comerţului. Impozitul pe profit cuprinde o parte curentă şi o parte amânată. Impozitul pe profit este recunoscut în contul de profit şi pierdere, cu excepţia cazului în care se referă la poziţii anterior recunoscute direct în capitalurile proprii, caz în care se prezintă în capitalurile proprii. Impozitul curent este calculat pe baza rezultatului fiscal al perioadei, utilizând cota de impozit în vigoare la data bilanţului, ajustat cu corecţiile anilor anteriori. Impozitul amânat se obţine la SC Oltchim SA aplicând metoda bilanţieră asupra tuturor diferenţelor temporare dintre valoarea contabilă şi baza fiscală a elementelor bilanţiere. Următoarele diferenţe temporare nu sunt luate în considerare: fondul comercial nedeductibil fiscal, recunoaşterea iniţială a activelor sau pasivelor care nu sunt combinări de întreprinderi şi care nu afectează nici profitul contabil, nici profitul impozabil. Impozitul amânat se calculează pe baza ratelor de impozitare prevăzute de legislaţia în vigoare a se aplica în perioada când se va realiza diferenţa temporară. SC Oltchim SA a participat la tranzacţiile cu părţile afiliate în cursul normal al activităţii, în condiţiile unor termeni contractuali normali.

Auditorul nu a exprimat nici o opinie asupra situaţiilor financiare pentru 2016

SC PKF Finconta SRL Bucureşti a prezentat zilele trecute un raport al auditorului financiar independent al SC Oltchim SA, în conformitate cu regulamentul CNVM nr. 1/2006. Astfel, s-au efectuat proceduri cu privire la contractele încheiate de SC Oltchim SA cu administratorii, angajaţii, acţionarii care deţin controlul, precum şi cu entităţile afiliate acestora şi raportate conform articolului 225 al Legii nr. 297/2004, cu privire la perioada 1 iulie 2016 - 31 decembrie 2016. „Misiunea noastră a fost efectuată în conformitate cu standardul internaţional pentru misiuni de asigurare ISAE 3000 - Misiuni de asigurare, altele decât audituri, revizuiri sau informaţii financiare din perioade anterioare. Conform acestui standard, noi efectuăm procedurile noastre astfel încât să obţinem o asigurare limitată cu privire la obiectivele procedurilor specifice enumerate mai jos. Având în vedere că aceste proceduri limitate nu sunt considerate un audit sau o revizuire a situaţiilor financiare sau a oricăror părţi ale acestora, date fiind limitările inerente ale acestor proceduri, nu exprimăm nici o opinie de audit sau de revizuire limitată asupra acestora. SC Oltchim SA a raportat la Autoritatea de Supraveghere Financiară un singur act juridic încheiat în al doilea semestru al anului 2016 cu părţile afiliate şi care a avut o valoare mai mare de 50.000 de euro. Pe baza procedurilor realizate de noi şi descrise în raport, cu privire la contractele care sunt cuprinse în anexa 1 pentru perioada 1 iulie 2016 - 31 decembrie 2016, nu am identificat nimic care să ne facă să credem că: detaliile contractuale raportate către ASF, cuprinse în anexa 1, nu sunt în conformitate cu contractele analizate; contractele nu au fost autorizate corespunzător de părţile contractante; contractele nu conţin prevederi privind termenii şi condiţiile care guvernează relaţiile contractuale între părţile afiliate, cum ar fi părţile care au încheiat actul juridic, data încheierii şi natura actului, descrierea obiectului acestuia, valoarea totală a actului juridic, creanţele reciproce, garanţiile constituite, termenele şi modalităţile de plată; termenii şi condiţiile tranzacţiilor incluse în contractele raportate de către SC Oltchim SA, efectuate cu administratorii, personalul şi acţionarii săi semnificativi, precum şi cu persoanele implicate cu aceştia, nu au fost stabilite pe baza politicilor interne ale SC Oltchim SA aplicabile acestor tipuri de tranzacţii; preţurile convenite între părţi nu au fost acceptate de comun acord pe baza tipului de produse sau servicii şi a altor termeni şi condiţii menţionate în contractele dintre părţi. Întrucât procedurile de mai sus nu constituie un audit sau o revizuire efectuate în conformitate cu standardele internaţionale pentru audit sau standardele internaţionale pentru misiunile de revizuire, nu ne exprimăm nici o opinie asupra oricăror situaţii financiare ale SC Oltchim SA ca urmare a efectuări acestor proceduri. În consecinţă, acest raport se referă numai la documentele, informaţiile financiare precizate mai sus şi nu se extinde asupra oricăror situaţii financiare ale SC Oltchim SA, în întregime sau oricăror părţi ale acestora. În cazul în care am fi efectuat proceduri adiţionale sau în cazul în care am fi efectuat un audit sau revizuire a situaţiilor financiare în conformitate cu standardele internaţionale pentru audit sau standardele internaţionale pentru misiunile de revizuire, este posibil să fi avut constatări suplimentare, pe care le-am fi raportat. Munca noastră este limitată la proceduri efectuate cu privire la informaţiile prezentate. Procedurile şi constatările din acest raport trebuie considerate în contextul scopului pentru care aceste proceduri sunt efectuate şi, în consecinţă, nu trebuie considerate ca bază unică pentru formarea de concluzii”, se arată în raportul auditorului independent al SC Oltchim SA.

 
Administratorul judiciar al Remat scoate bunurile societatii la mezat

Evaluare utilizator: / 0
Data publicarii: 12-02-17
remat-fier-vechi.jpg
CITR Filiala Bucureşti SPRL, administratorul judiciar al REMAT Vâlcea, societate care a intrat în procedura insolvenţei scoate la vânzare un pachet de bunuri mobile ale fostei societăţi de reciclare a deşeurilor. Lichidatorul societăţii Remat a fost numit prin încheierea nr. 45/05.05.2016, pronunţată în dosarul 331/90/2016, aflat pe rolul Tribunalului Vâlcea - Sectia a II Civilă. La data de 21 februarie sunt scoase la vânzare prin licitaţie publica pentru echipamente tehnologice folosite în reciclare, containere, semiremorci, autoutilitare, arzătoare, petrogen etc.) cu preturi individuale pornind de la 51 de euro şi până la 99.899 de euro, valoarea totală a pachetului fiind de 354.438 de euro, fără TVA. Licitaţia va avea loc la 21 februarie, începând cu ora 16:00, la sediul administratorului judiciar din Bucureşti, str. Gara Herăstrău nr. 4, etaj 2, sector 2. În caz de neadjudecare, se vor organiza licitaţii ulterioare în datele de 28.02.2017, 07.03.2017, 14.03.2017, 21.03.2017, 28.03.2017, 04.04.2017, 11.04.2017, în aceleaşi condiţii de preţ. Garanţia de participare este de 10% din preţul de pornire, fără TVA. Caietul de sarcini se achiziţionează contra cost, de la sediul administratorului judiciar preţul variind între 100 şi 1.000 de lei + TVA, în funcţie de activ.

 
Camera de Conturi Valcea: administratiile locale au incasat in 2015 77,2% din prevederile bugetare

Evaluare utilizator: / 0
Data publicarii: 12-02-17
curtea-de-conturi.jpg
Camera de Conturi Vâlcea a dat recent publicităţii un raport privind finanţele publice locale pentru anul 2015 la nivelul judeţului Vâlcea, cu ocazia verificărilor efectuate anul trecut la diverse entităţi (firme şi instituţii de stat din judeţ). Camera de Conturi Vâlcea exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând entităţilor abilitate rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii. Prin constatările şi recomandările formulate în urma misiunilor de audit al performanţei asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum şi a oricăror fonduri publice, se urmăreşte diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirea obiectivelor propuse. În cadrul competenţelor prevăzute de lege, atribuţiile specifice se desfăşoară asupra următoarelor domenii: formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete; constituirea şi utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat; formarea şi gestionarea datoriei publice; utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale; constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de autorităţile administrative autonome şi de instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele autonome de asigurări sociale ale statului; situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică, etc.

Contul de execuţie al bugetelor locale în Vâlcea a avut un mic excedent

În anul 2015, execuţia bugetelor locale la nivelul judeţului Vâlcea s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi ale Legii nr. 186/2014 privind aprobarea bugetului de stat pentru anul 2015. Contul de execuţie al bugetelor locale pe ansamblul judeţului Vâlcea prezintă la data de 31 decembrie 2015 un excedent curent în sumă de 1,94 milioane de lei. La partea de venituri, potrivit datelor centralizate de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea, prevederile bugetare anuale definitive la venituri au însumat 1,88 miliarde de lei, iar încasările realizate au însumat 1,45 miliarde de lei reprezentând 77,2% din prevederi. În cifre absolute, nerealizările la partea de venituri au însumat 431 milioane de lei (95 de milioane de euro). Cele mai scăzute procente de realizare, comparativ cu prevederile definitive s-au înregistrat la categoria de venituri reprezentând sumele primite de la UE sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate (54,8%), precum şi cote şi subvenţii de la alte nivele ale administraţiei publice, unde încasările realizate au reprezentat 65,7% din nivelul prognozat. Referitor la veniturile din impozite, taxe şi alte contribuţii, se constată că încasările realizate au reprezentat 75,3% din prevederile definitive, sub procentul înregistrat în exerciţiul bugetar anterior, când au fost de 80,4%. De altfel, realizările la aceste venituri nu au atins nici nivelul prevăzut iniţial, gradul de realizare în raport cu acesta fiind de 87,6%. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în ceea ce priveşte sumele primite de la Uniunea Europeană sau de la alţi donatori, în contul plăţilor efectuate. Aceasta demonstrează că o serie de modificări aduse prevederilor iniţiale prin rectificările bugetare nu au avut la bază o fundamentare realistă. Ponderea veniturilor proprii (venituri din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri, plus cote defalcate din impozitul pe venit) în totalul surselor de finanţare pentru bugetele locale este de numai 22%, în scădere faţă de anii precedenţi, când a fost de 24% în 2014, 34% în 2013 şi 36% în anul 2012. Proporţional, a crescut şi ponderea celorlalte categorii de venituri în finanţarea acţiunilor locale, ajungând ca, în exerciţiul financiar al anului 2015 acestea să reprezinte 78%, în creştere cu două procente faţă de anul precedent. Veniturile proprii au reprezentat 22% din totalul surselor de finanţare utilizate de bugetele locale, în scădere faţă de exerciţiile bugetare anterioare, când procentul a fost de 26,7% în anul 2014 şi de 33,6% în anul 2013. Cea mai semnificativă scădere, de 6,9 procente, s-a înregistrat la nivelul bugetului propriu al judeţului Vâlcea, de la 17,1% în 2014, la 10,2% în 2014. La partea de cheltuieli, prevederile anuale cuprinse în bugetele locale au fost realizate la data de 31 decembrie 2015 în proporţie de 71,4%, în scădere faţă de anul 2014, când s-a înregistrat un procent de 75,2%.

Cele mai mici realizări s-au consemnat la cheltuielile de capital

Potrivit execuţiei bugetare anuale la partea de cheltuieli, rezultă că, la data de 31 decembrie 2015 s-au efectuat plăţi în sumă de 1,45 miliarde de lei, care s-au încadrat în prevederile anuale definitive aprobate, de 2,035 miliarde de lei. Cele mai mici realizări s-au consemnat la cheltuielile de capital (minus 55,4%) şi plăţile pentru proiectele cu finanţare externă nerambursabilă (minus 59,2%), în timp ce la alte titluri de cheltuieli realizările au depăşit 90%, cum este spre exemplu asistenţa socială, cu 97,3%, şi cheltuielile de personal, cu 96,5%. Titlurile de cheltuieli cu ponderea cea mai mare sunt cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (29,5%), cheltuielile de personal (24,8%), cheltuielile de capital (17,8%) şi cheltuielile cu bunuri şi servicii (11,8%). Comparativ cu exerciţiul bugetar precedent, cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile au înregistrat o creştere semnificativă, de la 13,1% la 29,5%, în timp ce celelalte categorii de cheltuieli menţionate mai sus au scăzut ca pondere, respectiv cheltuielile de personal, de la 29,9% la 24,8%, cheltuielile de capital, de la 22,8% la 17,8%, iar cheltuielile cu bunuri şi servicii au scăzut ca pondere, de la 16,1% la 11,8%. Execuţia bugetară la partea de cheltuieli arată că domeniile de activitate care au avut cea mai mare pondere în execuţia bugetară din exerciţiul financiar analizat au fost reprezentate de „Transporturi”, „Învăţământ”, „Asigurări şi asistenţă socială” şi „Protecţia mediului”, care au consumat un procent de 72% din sursele de finanţare ale bugetelor locale. În conformitate cu programul de activitate pentru anul 2016 şi a modificărilor intervenite, la nivelul Camerei de Conturi Vâlcea a fost programată realizarea a 38 de acţiuni de control sau audit care privesc entităţi de interes local, respectiv 33 de misiuni de audit financiar şi 5 acţiuni de audit de conformitate (control). Pe lângă acţiunile sau misiunile de control şi audit menţionate mai sus, pe parcursul anului a mai fost solicitată şi aprobată introducerea a 140 de acţiuni de control care vizează verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii şi două acţiuni de verificare a modului de implementare a recomandărilor formulate în auditul performanţei din anul anterior. În cazul misiunii de audit financiar programată a se desfăşura la Primăria Măldăreşti, acţiunea a fost suspendată ca urmare a faptului că documentaţia financiar-contabilă a fost ridicată de organele de cercetare penală, acţiunea urmând a fi reprogramată. Entităţile de interes local din aria de competenţă a Camerei de Conturi Vâlcea pot fi grupate astfel: ordonatori principali de credite - 90, ordonatori terţiari de credite - 153, societăţi comerciale de interes local - 26, regii autonome de interes local - 1, alte instituţii publice - 8. De menţionat că dintre cei 153 de ordonatori terţiari de credite, 122 îşi desfăşoară activitatea în domeniul învăţământului. Referitor la ordonatorii de credite procentul este de 33,3% ceea ce asigură cuprinderea acestora în acţiuni de audit cel puţin o dată la trei ani.

S-au identificat venituri suplimentare sau prejudicii de 44,75 milioane de lei

Tot conform raportului Camerei de Conturi Vâlcea, un grad mai redus de cuprindere în acţiuni de verificare se înregistrează la societăţile comerciale de interes local, deoarece o bună parte dintre acestea nu au avut activitate, potrivit situaţiilor financiare depuse la organele fiscale sau sunt recent înfiinţate. Ca urmare a acţiunilor sau misiunilor de control desfăşurate şi finalizate la data raportului, au fost constatate venituri suplimentare datorate bugetelor publice în sumă estimată de 3 milioane de lei (din care 1,8 milioane de lei accesorii), prejudicii în sumă de 5,1 milioane de lei (din care 933.000 de lei accesorii) şi au fost consemnate abateri cu caracter financiar contabil care nu au determinat identificarea de venituri suplimentare sau prejudicii în sumă de 44,75 milioane de lei. Spre exemplu, fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetare necorelate cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor estimate a se realiza s-a constatat cu ocazia misiunilor efectuate la primăriile Păuşeşti Măglaşi şi Oteşani, unde nivelul cheltuielilor nu a fost corelat cu gradul de încasare a veniturilor, fapt care s-a concretizat ulterior în execuţie, în înregistrarea unui volum însemnat de plăţi restante la sfârşitul anului 2015. Necuprinderea donaţiilor şi sponsorizărilor în bugetul consolidat de venituri şi cheltuieli s-a constatat la Primăria Frânceşti. Nerespectarea de către ordonatorii de credite ai bugetelor locale a obligaţiei de a fundamenta veniturile proprii pentru anul curent cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent, în situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în ultimii 2 ani este mai mic de 97% pentru fiecare an s-a constatat cu ocazia misiunii de audit financiar efectuată la Primăria Costeşti. Nerespectarea de către ordonatorii de credite ai bugetelor locale a obligativităţii publicării în presa locală, pe pagina de internet a instituţiei publice sau afişarea la sediul autorităţii administraţiei publice a proiectului de buget local s-a constatat cu ocazia misiunii efectuate la Primăria Milcoiu. Nerespectarea obligaţiei ordonatorilor principali de credite de a prezenta în şedinţă publică, în lunile aprilie, iulie şi octombrie, pentru trimestrul expirat şi cel târziu în decembrie, pentru trimestrul al patrulea, spre analiză şi aprobare de către autorităţile deliberative, execuţia bugetelor întocmite pe cele două secţiuni constituie o abatere întâlnită cu ocazia misiunilor de audit financiar desfăşurate la primăriile Racoviţa şi Făureşti. Cu ocazia misiunilor de audit financiar efectuate la primările Lăpuşata şi Făureşti s-a constatat faptul că nu au fost estimate veniturile la nivelul lor real, datorită neorganizării şi neefectuării inventarierii materiei impozabile. În urma auditurilor financiare desfăşurate la primăriile Costeşti şi Oteşani s-a constatat faptul că, pentru anul 2015, nu au fost prevăzute distinct credite bugetare destinate stingerii plăţilor restante la finele anului anterior celui pentru care s-a întocmit bugetul.

Multe abateri s-au descoperit la ordonatorii terţiari de credite

Abateri privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile a entităţilor subordonate sau coordonate care au beneficiat de transferuri din fonduri publice s-au constatat la mai mulţi ordonatori terţiari de credite şi au vizat următoarele aspecte: Şcoala Gimnazială Lăcusteni, ordonator terţiar de credite al Primăriei Lăcusteni nu a constituit provizioane pentru drepturi de personal stabilite prin hotărâri judecătoreşti, în valoare de 10.000 de lei (tot la acest ordonator terţiar de credite au fost identificate situaţii în care bunuri de natura obiectelor de inventar achiziţionate au fost înregistrate direct pe cheltuieli de exploatare); la Şcoala Gimnazială Lăpuşata, ordonator terţiar de credite al Primăriei Lăpuşata, bunuri de natura activelor fixe şi obiectelor de inventar, în valoare totală de 166.000 de lei nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă; la Şcoala Gimnazială Copăceni, ordonator terţiar de credite al Primăriei Racoviţa au fost identificate situaţii în care bunuri de natura activelor fixe, obiectelor de inventar sau materialelor, în valoare estimată de 238.000 de lei nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă sau au fost înregistrate eronat; în evidenţa contabilă a Şcolii Gimnaziale Amărăşti, ordonator terţiar de credite al Primăriei Amărăşti erau înregistrate ca stocuri de materiale, în valoare de 12.000 de lei, bunuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă sau materiale date în consum în perioadele anterioare; Şcoala Gimnazială Prundeni nu a înregistrat în evidenţa contabilă bunuri primite cu titlu gratuit şi nici bunurile care îi aparţin din momentul primirii personalităţii juridice. Alte înregistrări eronate în evidenţa contabilă au fost constatate la ordonatori terţiari ai Consiliului Judeţean Vâlcea, Primăriei Râmnicului şi Primăriei Călimăneşti. Neconducerea evidenţei contabile conform principiilor contabilităţii pe bază de angajamente s-a constatat la Consiliul Judeţean Vâlcea, unde operaţiuni economico-financiare desfăşurate şi facturate în anul 2014 au fost înregistrate în evidenţa contabilă în anul 2015, valoarea abaterii fiind estimată la 195.000 de lei. Aceeaşi situaţie s-a întâlnit şi la primăriile Amărăşti şi Livezi. Nestabilirea şi neînregistrarea amortizării activelor fixe corporale şi necorporale, conform prevederilor legale s-a constatat în cazul misiunilor de audit financiar efectuate la unităţile administrativ-teritoriale ale comunelor Orleşti, Păuşeşti Măglaşi şi Făureşti şi oraşelor Băbeni şi Călimăneşti. Neconstituirea provizioanelor pentru diverse elemente patrimoniale constituie o abatere întâlnită la Primăria Berislăveşti, unde, cu ocazia verificărilor efectuate la ordonatorul terţiar de credite Şcoala Gimnazială Berislăveşti s-a constatat neînregistrarea unor provizioane aferente drepturilor de natură salarială obţinute de cadrele didactice, prin hotărâri judecătoreşti. Aceeaşi situaţie s-a constatat şi la Primăria Călimăneşti, unde ordonatorul terţiar de credite Grădiniţa cu program prelungit nr. 1 nu a constituit provizioane în valoare de 55.000 de lei. Determinarea şi înregistrarea eronată a cheltuielilor cu amortizarea reprezintă o abatere identificată la două entităţi auditate, şi anume Consiliul Judeţean Vâlcea (2,45 milioane de lei) şi Primăria Lăcusteni (16.000 de lei). Înregistrarea eronată în evidenţa contabilă a unor bunuri aparţinând domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale a fost constatată cu ocazia misiunilor de audit financiar efectuate la unităţile administrativ-teritoriale ale comunelor Alunu, Guşoeni, Lăcusteni, Lăpuşata, Mădulari şi Roşiile, precum şi la Primăria Băbeni, unde au fost înregistrate pe costurile exerciţiului financiar verificat obiecte de inventar în valoare de 57.000 de lei. Neînregistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii anuale şi a celor privind reevaluarea elementelor patrimoniale s-a consemnat în cazul a patru misiuni de audit. Astfel, Primăria Costeşti nu a înregistrat în evidenţa contabilă o diferenţă din reevaluare de 36.000 de lei, Primăria Lăcusteni o valoare de 41.000 de lei, iar Primăria Livezi o valoare de 3,5 milioane de lei.

7 ordonatori de credite nu au înscris investiţii finalizate de 15,7 milioane de lei

Inspectorii Camerei de Conturi Vâlcea au mai constatat că, în anul 2015 nu s-au înregistrat unele operaţiuni de intrare-ieşire a unor elemente patrimoniale a căror valoare a fost estimată la suma de 1,56 milioane de lei. Aceste lucruri s-au constatat la Primăria Râmnicului şi la ordonatorii terţiari ai acesteia, Liceul Sanitar „Antim Ivireanul” şi Şcoala Generală nr. 13, precum şi la unităţile administrativ-teritoriale ale comunelor Amărăşti, Costeşti, Lungeşti, Oteşani şi Păuşeşti Măglaşi. Astfel, la Primăria Costeşti nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă bunuri de natura obiectelor de inventar, stocurilor, investiţiilor în curs, în sumă de 103.000 de lei, iar la Primăria Păuşeşti Măglaşi, bunuri de aceeaşi natură, în valoare de 192.000 de lei. La Primăria Amărăşti au fost înregistrate pe cheltuieli proiecte, studii şi expertize în valoare de 41.000 de lei, aceeaşi situaţie fiind la Primăria Oteşani, cu investiţii în curs în valoare de 128.000 de lei. La Primăria Lungeşti nu au fost evidenţiate în contabilitate investiţii în curs în valoare de 924.000 de lei. Tot la această unitate administrativ-teritorială au fost înregistrate eronat active fixe corporale în valoare de 139.000 de lei. Cu ocazia misiunilor de audit financiar efectuate la unităţile administrativ-teritoriale ale comunelor Frânceşti, Lăcusteni şi Păuşeşti Măglaşi, precum şi la oraşul Băile Govora s-a constatat că unele înregistrări în evidenţa contabilă nu au fost efectuate pe baza documentelor justificative corect întocmite, în mod cronologic şi sistematic, în conturile sintetice şi analitice. Primăria Păuşeşti Măglaşi a scăzut din evidenţa contabilă bunuri aprobate pentru casare, în valoare de 43.000 de lei, fără existenţa documentelor justificative care să dovedească efectiv casarea, dezmembrarea sau scoaterea din uz, iar Primăria Frânceşti nu a evidenţiat în contabilitate sumele restituite în cadrul unui proiect realizat din fonduri europene nerambursabile. Neevidenţierea în conturi speciale a garanţiilor de bună execuţie a fost consemnată în misiunile de audit efectuate la unităţile administrativ-teritoriale ale comunelor Lăcusteni şi Buneşti. Neevidenţierea în contul activelor fixe a obiectivelor de investiţii finalizate, recepţionate şi date în folosinţă s-a constatat la 7 ordonatori de credite, sumele menţinute nejustificat în contul de investiţii în curs fiind estimate la 15,7 milioane de lei. În acest sens, exemplificăm: Consiliul Judeţean Vâlcea - 13,78 milioane de lei, Primăria Râmnicului - 786.000 de lei, Primăria Făureşti - 1,03 milioane de lei şi Primăria Lăcusteni - 107.000 de lei. Neînregistrarea în evidenţa contabilă şi tehnico-operativă a unor bunuri care constituie domeniul public sau privat al primărilor s-a constatat cu ocazia auditului financiar efectuat la Primăria Călimăneşti, unde au fost identificate titluri de proprietate pentru unele suprafeţe de păşune sau pădure care însă nu au fost evaluate şi evidenţiate în contabilitate. Neîntocmirea documentelor justificative în vederea scoaterii din uz, transferării, casării, dării în consum s-a constatat la Primăria Băbeni unde, pentru materialele aprovizionate, nu s-au întocmit documente de recepţie şi de justificare a consumului. Alte abateri referitoare la organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului s-au constatat cu ocazia misiunilor de audit efectuate la primăriile Râmnicu Vâlcea, Lăpuşata şi Buneşti. La Primăria Râmnicu Vâlcea a fost identificat un număr de 17 investiţii în curs sistate, la care nu s-a realizat o analiză a posibilităţilor de continuare a acestora. În aceeaşi situaţie se găsesc şi 6 obiective identificate la Primăria Buneşti.

Activele Consiliului Judeţean aveau o diferenţă valorică de 10,2 milioane lei

În urma misiunilor de audit financiar efectuate de Camera de Conturi Vâlcea la Primăria Lăcusteni şi Consiliul Judeţean Vâlcea s-au identificat neconcordanţe între evidenţa analitică şi cea sintetică, în valoare estimată de 10,26 milioane de lei. Astfel, la nivelul Consiliului Judeţean Vâlcea s-a constatat că, între evidenţa sintetică şi evidenţa analitică a activelor fixe există o diferenţă estimată de 10,2 milioane de lei. La Primăria Lăcusteni, între evidenţa sintetică şi evidenţa analitică a drepturilor de natură salarială şi a contribuţiilor aferente acestora s-a identificat o diferenţă de 23.000 de lei, iar la Şcoala Gimnazială Lăcusteni, ordonator terţiar de credite, diferenţele de aceeaşi natură au fost de 29.000 de lei. Cu ocazia misiunilor de audit financiar efectuate la primările Sălătrucel şi Brezoi s-au constatat şi neconcordanţe între datele existente în evidenţa tehnico-operativă şi cele din contabilitate. Primăria Sălătrucel nu a înregistrat în evidenţa contabilă contravaloarea facturilor emise pentru chirii şi redevenţe, în sumă de 114.000 de lei, iar la Primăria Brezoi au fost scăzute eronat din contabilitate chirii şi penalităţi în valoare de 10.000 de lei. O altă deficienţă constatată la această categorie de abateri se referă la existenţa unor neconcordanţe între evidenţa contabilă şi cea fiscală, respectiv sumele rămase de încasat la finele anului bugetar, aferente impozitelor şi taxelor locale nu corespund cu cele înscrise în soldurile conturilor de creanţe ale bugetului local (la Alunu, Amărăşti, Berislăveşti, Buneşti, Lăcusteni, Păuşeşti Măglaşi şi Brezoi). Valoarea acestor neconcordanţe a fost estimată la 236.000 de lei. Cu ocazia misiunii de audit financiar efectuată la Primăria Călimăneşti s-a constatat neîntocmirea situaţiilor financiare în structura prevăzută de reglementările legale. Alte abateri privind reflectarea reală şi exactă a operaţiunilor financiar-contabile în bilanţurile contabile şi în conturile anuale de execuţie bugetară au fost identificate cu ocazia misiunilor de audit financiar efectuate la primările Frânceşti, Guşoeni, Lăcusteni, Prundeni, Roşiile şi Râmnicu Vâlcea. Astfel, nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă participaţiile deţinute de Primăria Frânceşti la alte entităţi (11.000 de lei), iar contribuţiile Primăriei Lăcusteni la fondul IDD, în valoare de 16.000 de lei au fost înregistrate drept creanţe bugetare. La Şcoala Gimnazială Guşoeni au fost înregistrate eronat active fixe necorporale, cărţi şi alte bunuri, iar la Primăria Roşiile nu au fost reflectate în evidenţa contabilă titluri de participare la alte entitaţi. Primăria Prundeni a raportat nereal, în luna noiembrie 2015, arierate în valoare de 956.000 de lei, în timp ce Primăria Râmnicu Vâlcea are evidenţiat în patrimoniu un imobil în valoare de 963.000 de lei (Club Sportiv Şcolar) care de fapt aparţine Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi a fost dat în administrare Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”. Cu ocazia misiunii efectuate la Primăria Lăcusteni s-a constatat că nu a fost urmărită decontarea avansurilor acordate pentru realizarea unor acţiuni şi categorii de cheltuieli finanţate din fonduri publice, astfel încât, la finele anului, să se reflecte în bunuri achiziţionate, lucrări executate sau servicii prestate sau recuperarea avansurilor nejustificate şi restituirea acestora la bugetul din care au fost acordate. Pentru avansurile nejustificate s-au calculat accesorii în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În urma auditului financiar efectuat la Primăria Oteşani s-a constatat neefectuarea regularizării cu bugetul de stat a sumelor primite de către primărie, în sensul că nu a fost restituită suma de 656.000 de lei, primită pentru stingerea unor arierate raportate eronat. Alte abateri privind încheierea exerciţiului bugetar au fost identificate la Primăria Racoviţa, unde creditele bugetare definitive consemnate în situaţiile financiare nu au fost identice cu cele aprobate prin hotărâre de consiliul local, diferenţa fiind de 49.000 de lei.

 
Consiliul Judetean a luat act de primul raport al administratorului special al CET, Stefan Prala

Evaluare utilizator: / 0
Data publicarii: 07-02-17
stefan_prala_101.jpg
Săptămâna trecută, în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Vâlcea a fost prezentat raportul administratorului special Ştefan Prală privind activitatea debitoarei CET Govora pentru perioada 1 decembrie 2016 - 31 decembrie 2016. Fostul consilier judeţean PNL Ştefan Prală a fost desemnat administrator special conform mandatului primit de reprezentantul acţionarului unic Judeţul Vâlcea în Adunarea Generală a Acţionarilor de la CET Govora prin Hotărârea nr. 95 din data de 14 noiembrie 2016 a Consiliului Judeţean Vâlcea. În luna decembrie 2016, la CET Govora s-a realizat închiderea rezultatelor financiare ale lunii noiembrie 2016. În luna decembrie 2016 (preliminat), comparativ cu luna noiembrie 2016, producţia livrată de CET Govora a crescut cu 2,43 milioane de lei, în special datorită producţiei livrate în zona de Termoficare Urbană, unde creşterea în decembrie faţă de noiembrie 2016 a fost de 1,9 milioane de lei. Din analiza principalilor indicatori de la CET Govora rezultă următoarele: se înregistrează o majorare a producţiei livrate în luna decembrie 2016, comparativ cu noiembrie, atât pentru energia electrică (1.168 MWh), cât şi pentru energia termică (abur industrial livrat - 9.488 Gcal şi apă fierbinte livrată - 9.001 Gcal) şi, implicit, creşterea veniturilor din livrarea de energie termică. Consumurile de combustibil aferente producţiei realizate sunt mai mari în decembrie, comparativ cu noiembrie 2016, respectiv cu 16.396 de tone de cărbune şi cu 732.000 Nmc gaze naturale, fără adaos de păcură sau huilă. „Există cantitate suficientă de cărbune atât în exploatare, cât şi în stoc. Nu ne facem probleme privind furnizarea de energie electrică şi termică”, a precizat administratorul special Ştefan Prală, lucru confirmat şi de reprezentanţii firmei care administrează judiciar insolvenţa de la CET Govora.

În decembrie, s-au încasat de la Ciech Soda România circa 26,3 milioane de lei

Potrivit raportului administratorului special al CET Govora, în luna decembrie 2016 s-a efectuat execuţia bugetară la 30 noiembrie 2016. În luna noiembrie 2016, CET Govora a înregistrat profit în sumă de 3,61 milioane de lei. Pentru primele 11 luni ale anului 2016, CET Govora a bugetat să înregistreze o pierdere de 17,46 milioane de lei, însă, cumulat, în primele 11 luni ale anului 2016 a realizat o pierdere de 7,9 milioane de lei, rezultând astfel o diminuare a pierderii cu 9,57 milioane de lei. Finanţarea plăţilor efectuate în cursul lunii decembrie 2016, în valoare de 43,6 milioane de lei s-a realizat din încasările înregistrate pe parcursul lunii, în valoare de 57,82 milioane de lei. La finalul lunii decembrie, la CET Govora s-a înregistrat un excedent de numerar de 14,22 milioane de lei. La data de 31 decembrie 2016, soldul disponibil al CET Govora a fost de 60,98 milioane de lei, din care 5,98 milioane de lei disponibil în contul curent şi 55 de milioane de lei depozite la termen de o lună. În luna decembrie 2016, s-a încasat de la SC Ciech Soda România SA suma de 26,31 milioane de lei, din care 18,8 milioane de lei (4,14 milioane de euro) creanţă eşalonată şi 7,5 milioane de lei certificate EUA aferente energiei termice - diferenţa pentru perioada 1 ianuarie 2016 - 6 septembrie 2016. Faţă de luna noiembrie 2016, în luna decembrie 2016, încasările din activitatea de Termoficare Urbană din cadrul CET Govora au crescut cu 6,33 milioane de lei, valoarea acestora fiind de 9,64 milioane de lei. S-a încasat factura de energie termică a lunii noiembrie 2016, subvenţia aferentă şi creanţe restante. În decembrie s-a încasat de la Monsson Trading contravaloarea energiei electrice reglementată de contracte bilaterale, în valoare de 139.440 de lei. Valoarea obligaţiilor bugetare aferente lunii noiembrie 2016, achitate în luna decembrie 2016, a crescut cu 1,27 milioane de lei faţă de luna anterioară, principala cauză fiind achitarea taxei pe activitatea de prospecţiune, exploatare şi explorare a resurselor minerale în valoare de 696.896 de lei. În luna decembrie 2016, CET Govora a achiziţionat 326.786 de certificate EUA în valoare de 6,64 milioane de lei de la următorii furnizori: Vertis Environmental Finance - 4,06 milioane de lei reprezentând contravaloarea a 200.000 de certificate EUA la preţul de 4,5 euro/EUA; Ministerul Energiei - 2,58 milioane de lei reprezentând contravaloarea a 126.786 de certificate EUA la preţul de 4,5 euro/EUA. De asemenea, în luna decembrie 2016 CET Govora a achiziţionat certificate verzi aferente energiei electrice livrate la SC Oltchim SA în valoare totală de 5,56 milioane de lei. Certificatele verzi aferente lunilor octombrie şi noiembrie 2016, în valoare de 3,2 milioane de lei, s-au facturat şi s-au încasat de la SC Oltchim SA în cursul lunii decembrie 2016. Certificatele verzi pentru energia electrică livrată în luna decembrie se vor încasa în luna ianuarie 2017.

Au existat probleme în aprovizionarea cu cărbune de la minele din Berbeşti

Pe partea de termoficare urbană, în luna decembrie 2016, producţia facturată de CET Govora a fost în valoare de 10,6 milioane de lei, iar încasările au fost în sumă de 7,57 milioane de lei, gradul de încasare fiind de 71,49%. În perioada ianuarie 2016 - decembrie 2016 producţia facturată a fost în valoare de 57,25 milioane de lei, iar producţia încasată a fost de 57,2 milioane de lei, gradul de încasare în anul 2016 fiind de 99,92%. De la data intrării CET Govora în insolvenţă, respectiv în perioada mai 2016 - decembrie 2016, producţia facturată a fost în valoare de 27,56 milioane de lei şi producţie încasată de 27,92 milioane de lei, realizându-se un grad de încasare producţie încasată/producţie facturată de 101,32%. Soldul în valoare de 23,27 milioane de lei, înregistrat la data de 31 decembrie 2016, are următoarea componenţă pe categorii de consumatori: populaţie - 20,28 milioane de lei; agenţi economici - 1,56 milioane de lei; unităţi bugetare - 1,42 milioane de lei. Ca măsuri de recuperare, clienţii rău-platnici au fost informaţi telefonic despre vechimea debitului şi stabilirea unor termene de plată, ce nu au fost respectate, fiind astfel emise somaţii cu termen clar de debranşare, care au fost afişate la sediile asociaţiilor de proprietari. De asemenea, s-a transmis către Compartimentul Juridic al CET Govora un număr de 92 de dosare complete pentru chemarea în judecată. În luna decembrie 2016, Direcţia Exploatare Minieră din cadrul CET Govora a realizat o producţie de cărbune de 130.000 de tone şi 1,19 milioane de mc steril, repartizată pe cele trei sectoare. Se observă o nerealizare la producţie în zona carierei Olteţ din următoarele motive: frontul excavatorului E01, excavatorul care este în cărbune, a fost instabil (alunecare laterală permanentă), nerealizându-se o cantitate de 23.000 de tone de cărbune; funcţionarea anormală a excavatorului E01 datorită staţionărilor provocate de către proprietarii de teren. La Cariera Berbeşti Vest nu s-a realizat programul de producţie datorită lipsei spaţiului de depozitare a cărbunelui corespunzător (transferul de cărbune a început din data de 27 decembrie 2016). Stocurile CET Govora la data de 1 ianuarie 2017 sunt mai mici decât la începutul lunii decembrie 2016 datorită producţiei mai mici realizate, dar şi datorită faptului că ritmicitatea livrărilor a fost la o medie de 5,64 navete pe zi. O problemă deosebită a reprezentat-o şi transferul de cărbune de la stocul intermediar „20.000” Berbeşti Vest în depozitul CFR Berbeşti, contractul de transport cărbune intrând în vigoare în data de 27 decembrie 2016. Astfel, s-au transportat doar 3.105 tone, în condiţiile în care nu au fost precipitaţii care să îngreuneze efectuarea transportului. În luna decembrie, CET Govora a livrat către populaţie cantitatea de 1.416,86 tone, la un preţ mediu de 140,23 lei/tona. Din punct de vedere economic, în luna decembrie 2016, costul unitar realizat la cărbune este de 74,6 lei/tona, în condiţiile în care în bugetul de venituri şi cheltuieli s-a prevăzut costul tonei de cărbune la 68 lei/tona. Principalele cauze care au condus la un cost mai mare sunt: foarte multe lucrări tehnologice; producţia mică programată şi realizată de către CET Govora; producţia foarte mare de steril realizată a condus la un consum mare de energie.

CET Govora are cu 324 de salariaţi mai puţin decât la deschiderea insolvenţei

La sfârşitul lunii decembrie 2016, la CET Govora se înregistra un efectiv de 1.988 de salariaţi, cu 324 mai puţini decât la data deschiderii procedurii insolvenţei, respectiv 9 mai 2016, când erau angajate 2.312 persoane. În ceea ce priveşte încadrarea personalului de la CET Govora la data de 31 decembrie 2016: 77% din persoanele angajate erau muncitori (1.522); 6% maiştri (128); 17% personal TESA (339). În cursul lunii decembrie, s-au înregistrat 12 ieşiri: trei salariaţi au ieşit la pensie conform art. 56 al. 1, lit. c din Codul Muncii, 6 salariaţi au plecat prin acordul părţilor conform art. 55 lit. b şi trei salariaţi au plecat prin concediere individuală, conform art. 68 din Codul Muncii. 12 angajaţi de la CET Govora sunt în concediu pentru creştere şi îngrijire a copilului. De asemenea, în luna decembrie 2016 au fost comunicate două preavize şi emise trei decizii de concediere. Pentru trei salariaţi ai societăţii au fost încetate contractele individuale de muncă. Din cei 282 de disponibilizaţi, raportul de muncă a încetat pentru 250, urmând ca, în cursul anului 2017, să înceteze şi pentru ceilalţi. 67 de salariaţi concediaţi au formulat contestaţii împotriva deciziilor de concediere care se află pe rolul Tribunalului Vâlcea. În luna decembrie 2016 s-au încheiat cinci acorduri-cadru şi cinci contracte sectoriale, în valoare totală de 6,48 milioane de lei şi s-au atribuit, de asemenea, două contracte subsecvente la acorduri-cadru atribuite în cursul anului 2016, prin reluarea competiţiei în SEAP, în valoare totală de 949.288 de lei. În baza documentelor emise de direcţiile sau compartimentele interne şi aprobate de conducerea CET Govora s-au perfectat prin achiziţie directă comenzi sau contracte. Achiziţiile directe au fost iniţiate prin publicarea in SEAP la secţiunea Anunţuri Publicitare şi au fost atribuite în baza evaluării ofertelor din Catalogul electronic sau primite offline. Suma totală a achiziţiilor directe din luna decembrie 2016 a fost de 270.414 lei, corespunzător unui număr de 58 de operaţiuni. Pentru contractele aflate în derulare prin Compartimentul Aprovizionare din cadrul CET Govora, în baza solicitărilor beneficiarilor interni s-au emis comenzi de achiziţie produse în sumă de 1,3 milioane de lei. Principala activitate de investiţii din sursele financiare proprii ale CET Govora este cea de realizare a capacităţilor de depozitare a cenuşii rezultate din arderea cărbunelui. Anual, la CET Govora este necesară o capacitate de depozitare pentru 625.000 metri cubi de cenuşă. Lucrările finalizate în luna decembrie 2016 au condus la realizarea unei capacităţi de 122.300 de metri cubi, suficientă până la data de 20 februarie 2017. Licitaţia adjudecată în decembrie 2016 pentru consolidarea compartimentului 3, între cotele 226 şi 234, conduce la punerea în operă a unei cantităţi suplimentare de cenuşă care extinde capacitatea de depozitare până la data de 5 martie 2017. Este în curs de avizare şi procedura de contractare a lucrărilor din depozitul de cenuşă care să asigure capacitatea de depozitare până la 30 iunie 2017, respectiv până la 31 iulie 2018. Pe baza probelor şi încercărilor efectuate în trimestrul IV la cazanul C5, s-au finalizat în decembrie 2016 studiile şi alte documentele necesare pentru autorizarea cazanului nr. 5 de 420 tone/oră. Având în vedere faptul că acest cazan are peste 31 de ani de exploatare, autorizarea ISCIR a acestuia reprezintă un succes notabil.

CET a livrat producţia către principalii clienţi sub parametrii contractuali

În luna decembrie 2016, administratorul special al CET Govora, Ştefan Prală, a analizat împreună cu directorul Direcţiei Producţie cauzele livrării producţiei către principalii clienţi - SC Ciech Soda România şi SC Oltchim SA - sub parametrii contractuali. S-au luat măsuri pentru un program de funcţionare al agregatelor de bază care să respecte parametrii prevăzuţi în contractele încheiate cu principalii clienţi. Administratorul special al CET Govora a analizat, împreună cu directorii Direcţiei Producţie si Direcţiei Generale, programul de reparaţie cu modernizare a Cazanului nr. 4 în vederea funcţionării ca un cazan de rezervă sau în regim continuu, dar s-a mai analizat, împreună cu directorul Direcţiei Generale, proiectul tehnic şi caietul de sarcini privind lucrările de consolidare a depozitului de zgură şi cenuşă aferent CET Govora pentru compartimentele I, II şi III până la cota 241,00 mdMN şi lucrările temporare anti-spulberare. Administratorul special a mai analizat, împreună cu directorul Direcţiei Resurse Umane din cadrul CET Govora, următoarele aspecte: rapoartele de eveniment întocmite de firma de pază cu privire la furturile de cărbune din carierele Direcţiei Exploatare Minieră în vederea colaborării cu autorităţile din zonă pentru reducerea şi stoparea furturilor, rapoarte care au însoţit adresele trimise către IPJ Vâlcea şi Poliţia Berbeşti; rezultatul controlului de sistem pe linie de securitate şi sănătate în muncă efectuat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Vâlcea în toate sectoarele de producţie ale CET Govora. S-a mai verificat, împreună cu directorul Biroului Medicină de la CET Govora activităţile medicale curative şi activităţile medicale preventive la nivelul: platformei CET Govora - au fost rezolvate 53 de urgenţe medico-chirurgicale, 163 de tratamente, 57 de reţete acordate, 27 de trimiteri la medicii specialişti, au fost luate în evidenţă 223 de concedii medicale; Termoficare Râmnicu Vâlcea - au fost văzute şi consultate 29 de persoane, vizate 11 concedii medicale şi completat în 33 de fişe de protecţia muncii; pe platforma Berbeşti-Alunu, s-au efectuat 5 reevaluări medicale pentru persoanele care la controlul medical periodic au prezentat anumite afecţiuni care necesitau examinări de specialitate. La nivelul conducerii CET Govora s-a analizat proiectul programelor anuale de achiziţii la nivel de direcţii ce urmează a fi avizate de Compartimentul buget şi înaintate Serviciului achiziţii pentru centralizare şi elaborarea programului anual de achiziţii la nivel de societate. Administratorul special al CET Govora s-a deplasat la Bucureşti, la sediul SC Euro Insol SPRL, împreună cu directorii Direcţiei Generale şi Direcţiei Comerciale, unde a participat la două întâlniri cu reprezentanţii Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti - Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole în vederea identificării de soluţii tehnice şi de programe de cercetare-dezvoltare aplicative pentru valorificarea superioară a subproduselor rezultate din procesele CET Govora, în special cenuşile şi şlamul de gips. Rezultate concrete s-ar putea obţine prin aplicarea propunerii de proiect avansate de conferenţiarul universitar Andrei Bogdan, respectiv de producere a unui component de stabilizare a solurilor de fundaţie pentru drumuri, realizată cu cenuşă şi var hidratat. S-a propus efectuarea unei analize de cost-beneficiu şi a unui plan de afaceri care să conducă la creşterea vânzărilor de cenuşă cu cel puţin 18%.

S-a analizat impactul insolvenţei SC Servcet SA asupra CET Govora

Conform raportului administratorului special al CET Govora, în luna decembrie 2016 a participat la discuţiile cu Consiliul Judeţean Vâlcea cu privire la continuarea proiectului cu fonduri europene care vizează reabilitarea CET Govora (reabilitare reţele primare şi secundare). În ceea ce priveşte continuarea proiectului cu fonduri europene, care vizează reabilitarea CET Govora (reabilitare reţele primare şi secundare), spre finanţare prin axa 7.1 din POIM, este necesară actualizarea aplicaţiei de finanţare şi a documentelor suport. În acest sens şi în baza fondurilor virate de CET Govora cu această destinaţie, s-au întreprins demersurile (nota de fundamentare, referat pentru lansarea achiziţiei, caiet de sarcini) pentru achiziţia publică (cumpărare directă), prin intermediul SEAP, a serviciilor de revizuire a aplicaţiei de finanţare şi a documentelor-suport. După publicarea documentaţiei şi transmiterea invitaţiei prin intermediul SEAP, firma Relians Corp şi-a dat acordul pentru efectuarea serviciilor menţionate în valoarea propusă. Ulterior, a fost transmis de către Consiliul Judeţean Vâlcea către prestator modelul de contract, aceştia având termen în februarie 2017 să comunice acordul sau amendamente la varianta propusă, contractul urmând să fie semnat între părţi după ce acestea vor ajunge la un numitor comun asupra clauzelor contractuale. În data de 14 decembrie 2016, administratorul special al CET Govora a analizat împreună cu reprezentanţii administratorului judiciar şi directorii societăţii situaţia economică şi juridică a societăţilor la care CET Govora deţine acţiuni: impactul insolvenţei SC Servcet SA asupra CET Govora şi acţiunile care trebuie întreprinse pentru realizarea lucrărilor de reparaţii şi avarii în perioada de iarnă; analiza rezultatului financiar al SC Prelcet SA pe 11 luni 2016 şi stabilirea contractelor care urmează să se semneze începând cu 1 ianuarie 2017; analiza activităţii SC Cetprest SRL şi a programului de eficientizare care trebuie derulat în anul 2017. Administratorul special al CET Govora a verificat, împreună cu directorul Direcţiei Patrimoniu, următoarele procese-verbale de despăgubire: proces-verbal de avizare nr. 1/decembrie 2016 care cuprinde două dosare pentru care s-au înregistrat 13 negocieri şi a căror valoare este de 94.972 de lei; proces-verbal de avizare nr. 2/decembrie 2016, proces-verbal avizat cu nr. 52.605 din 21 decembrie 2016, care cuprinde un dosar pentru care s-a înregistrat o negociere şi a cărei valoare este de 457.528 de lei; proces-verbal de avizare nr. 3/decembrie 2016 care cuprinde 4 dosare pentru care s-au înregistrat 16 negocieri şi a căror valoare este de 62.695 de lei. În fine, în decembrie 2016, conducerea CET Govora a analizat şi semnat, împreună cu administratorul judiciar şi directorii societăţii, toate documentele care angajează patrimonial societatea, respectiv contracte, comenzi, referate de aprovizionare, ştate de plată, borderouri de plăţi, etc. În prezent, conform schemei aprobate de funcţionare pentru perioada de iarnă, sunt în funcţiune două cazane pe bază de cărbune (C5 şi C7), iar cazanele C6 şi C4 sunt în stare de rezervă. De asemenea, sunt în funcţiune şi trei turbine cu abur (TA3, TA6 şi TA8), iar TA4 este în rezervă. La turbina TA5 se efectuează lucrări de reglare a liniei de arbori, urmând ca, după măsurători, să fie trecută, de asemenea în rezervă. Oricare dintre agregatele aflate în rezervă pot fi pornite, în caz de nevoie, imediat. Regimul normal de funcţionare se atinge în 3-5 ore. Puterea electrică produsă este de 85-90 MWh, iar debitul de abur industrial total livrat este de 290-310 tone/h.

Situaţia stocurilor de cărbune înregistrate în ianuarie la CET Govora

La data de 6 ianuarie 2017, stocul scriptic de cărbune depozitat în stive, al CET Govora, este de 33.723 de tone, la care se adaugă alte 50.000 de tone, care este stocul rezervei de stat din incinta CET. De asemenea, exista sub estacadele de descărcare a cărbunelui alte 15.000 de tone. În situaţia în care aprovizionarea cu cărbune devine deficitară se poate prelua şi cărbunele stocat în formă de bermă compactată la baza stivelor formate în 2016, berme care conţin o cantitate de 30.000 de tone. Rezumând, se poate spune că CET Govora dispunea, în incintă, de o cantitate proprie de 78.723 de tone, la care se adaugă 50.000 de tone ale rezervei de stat, adică un total de 128.723 de tone. Menţionăm faptul că stocul rezervă de stat poate fi accesat cel mai uşor prin cumpărare directă de la Agenţia Naţională a Rezervelor Statului (ANRS). Împrumutarea acestui stoc nu este agreată de ANRS datorită stării de insolvenţă a CET Govora. Consumul mediu de cărbune al CET Govora este cuprins între 6.500 şi 7.000 de tone/zi, fiind mai mare atunci când cărbunele introdus în cazane are zăpadă, gheaţă sau apă în exces. În perioada cuprinsă între 6 ianuarie şi 31 ianuarie 2017 (25 de zile), consumul de cărbune a fost de 168.000 de tone. Stocul existent propriu, de 78.723 de tone, al CET Govora corespunde unei funcţionări pentru circa 12 zile. La depozitele din zona minieră, fiind depozitate alte 63.000 de tone, rezultă că există cărbune extras pentru încă 9 zile. Stocul rezervă de stat este suficient pentru alte 8 zile, astfel încât, în total, cărbunele existent asigură funcţionarea până la data de 6 februarie 2017. În realitate, se vor extrage din cariere cel puţin 120.000 de tone şi se va transporta în incinta CET, zilnic, între trei şi patru navete a 1.250 de tone. Se conta pe o aprovizionare medie zilnică de 3.750-5.000 de tone, ceea ce va asigura consumul de cărbune inclusiv până la 20 februarie 2017. SC Oltchim SA are astăzi un consum de abur de 76 tone/h, iar consumul SC Ciech Soda România SA oscilează între 210 şi 220 tone/h. Parametrii aburului livrat sunt la valorile contractuale, normale. Sistemele de termoficare urbană din Râmnicu Vâlcea, Băile Olăneşti şi Călimăneşti funcţionează normal, asigurând simultan atât încălzirea locuinţelor, cât şi livrarea de apă caldă de consum. În fiecare seară, pentru compensarea pierderilor de căldură din locuinţe, se asigură un plus de căldură în reţelele secundare care alimentează blocurile de locuinţe. Astfel, temperatura agentului primar la plecarea de la CET Govora este de 112-115 grade Celsius, iar agentul de încălzire către blocuri este livrat ziua la 53-56 grade, iar noaptea la 60 de grade Celsius. Consumul de energie electrică contractat de CET Govora cu SC Oltchim SA este de 37 MWh. De asemenea, este contactată o cantitate totală de 11 MWh cu alte trei societăţi comerciale. Surplusul de energie produsă este vândut pe Piaţa Zilei Următoare (PZU). Datorita opririi grupului I de la Centrala Nucleară Cernavodă, surplusul de energie vândut pe PZU va avea un preţ mai bun decât cel din lunile anterioare. În zona Berbeşti-Alunu, toate cele trei cariere, respectiv Panga, Berbeşti Vest şi Alunu (Olteţ) funcţionează în regim de iarnă. Aceasta presupune opriri frecvente ale fluxurilor de transport intern de cărbune pentru curăţarea zăpezii.

 
<< Start < Inapoi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Inainte > Sfarsit >>

Rezultate 1 - 9 din 1717
 

Editie tiparita

Alte articole

EconomieConducerea SC Oltchim SA propune modificarea planului de reorganizare pentru pregatirea privatizarii

La data de 20 ianuarie 2017, societatea Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, prin consorţiul de administratori judiciari compus din...
+ Stirea completa

EconomieOltchim SA a realizat o cifra de afaceri de 168 de milioane euro si un profit de 4,4 milioane euro

Potrivit situaţiilor financiare individuale preliminate pentru anul 2016 În conformitate cu datele din calendarul de...
+ Stirea completa

EconomieAdministratorul judiciar al Remat scoate bunurile societatii la mezat

CITR Filiala Bucureşti SPRL, administratorul judiciar al REMAT Vâlcea, societate care a intrat în procedura insolvenţei...
+ Stirea completa

EconomieCamera de Conturi Valcea: administratiile locale au incasat in 2015 77,2% din prevederile bugetare

Camera de Conturi Vâlcea a dat recent publicităţii un raport privind finanţele publice locale pentru anul 2015 la nivelul...
+ Stirea completa

EconomieConsiliul Judetean a luat act de primul raport al administratorului special al CET, Stefan Prala

Săptămâna trecută, în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Vâlcea a fost prezentat...
+ Stirea completa

Ziare E-ziare.ro | Ziare

RSS Ştiri