Index arrow Editoriale arrow EDITORIAL: Romania este o colonie, dar una intens disputata
EDITORIAL: Romania este o colonie, dar una intens disputata

Evaluare utilizator: / 0
SlabExcelent 
Data publicarii: 26-02-17
mihai_roman.jpg
De Mihai ROMAN

Mai crede cineva că politicienii aleşi de români muncesc măcar un minut pe zi pentru a-şi îndeplini mandatul de încredere dat de alegători? Nici gând, iar ultimele evenimente sunt menite să ne demonstreze încă o dată că, indiferent cine ne-ar conduce, mult mai important este să descoperim cine sunt păpuşarii din spatele scenei. Fie că păpuşile se numesc Iohannis, Koveşi, Dragnea sau Ghiţă, cel mai important lucru de ştiut pentru toată lumea este de ce într-o zi tună şi fulgeră împotriva adversarilor politici, iar a doua zi apar în scenă ca nişte bieţi mieluşei, cu ochii umezi şi privirea plecată. 
Un eveniment recent întâmplat la Cotroceni ne face să credem că această aparentă perioadă de acalmie politică nu este altceva decât perdeaua de fum menită să ne ascundă privirii tornada care se apropie cu repeziciune. Preşedintele primeşte noii miniştri care trebuie să depună jurământul fără să respingă vreunul şi îl gratulează pe Grindeanu cu aprecierea că executivul s-a întărit prin această mişcare. În plus, stupefiant, îi primeşte cordial pe „penalii” Dragnea şi Tăriceanu, aceiaşi tipi pe care nu îi invitase la recepţia de Ziua Naţională, ca să nu murdărească imaginea democraţiei şi aşa-zisului stat de drept. Alta a fost abordarea acum, de ziua DNA.
Nu doar că Iohannis i-a primit în palatul său de cleştar, dar i-a mai şi condus politicos, la plecare. De cealaltă parte, PSD face toate eforturile pentru a uita de subiectul casei prezidenţiale, în ciuda gravităţii maxime a scandalului, altă mişcare stupefiantă. Ce-i face pe aceşti autointitulaţi lideri să se comporte atât de confuz de la o zi la alta şi ce cred oare manifestanţii uneia sau alteia dintre taberele beligerante în faţa acestor vizibile dovezi de idilă politică aflată abia la început?
Explicaţia este destul de simplă, doar că ea vine de undeva, din exteriorul României. Este limpede, deja, pentru toată lumea faptul că România a fost transformată de mult timp într-o colonie, dar mai rămâne să ne identificăm cu exactitate stăpânii. Până de curând, ne-am închinat spăşiţi la doi împăraţi, pentru a ne păstra capul pe umeri, lucru care, de acum înainte nu se va mai putea întâmpla. Pe de o parte aveam pretenţii de stat european şi integrat în marele conglomerat de naţiuni condus de Angela Merkel şi aghiotantul ei, Francois Hollande, dar, în acelaşi timp, aveam privilegiul de a fi apăraţi de americani în caz de agresiune militară externă, că doar suntem parte a Alianţei Nord-Atlantice. O astfel de abordare, după cum a dat semne clare Donald Trump imediat după instalare, nu va mai putea fi una de succes. Trump a salutat brexitul, invitând şi alte state să urmeze un astfel de exemplu dar, în acelaşi timp, a dat de înţeles că NATO nu va mai apăra decât statele care vor şti să se apere şi singure. 
Ce înseamnă acest lucru pentru state colonizate deja, cum este şi România? Foarte simplu: că trebuie să aleagă rapid în tabăra cărei mari puteri vor să îşi bage fisele de la jocul mecanic al politicii şi economiei. Iohannis şi Koveşi erau, după cum ştie deja toată lumea, în tabăra pro-europeană, adică slugile Angelei Merkel, regina neîncoronată a Europei. Pe de altă parte, bezelele pe care Dragnea şi Grindeanu i le-au făcut lui Donald Trump, cu ocazia vizitei lor în SUA, demonstrează cât se poate de clar de partea cui sunt liderii PSD, în această ecuaţie mondială. 
Cum era de aşteptat, preşedintele s-a ţinut băţos în faţa „intemperiei roşii” până în momentul când instanţa i-a luat casa dobândită prin acte false şi, într-un adevărat stat de drept, ar fi normal ca acest proces să continue, în sensul că statul trebuie într-un fel sau altul să recupereze prejudiciile create în urma acestui fals. După povestea cu casele preşedintele s-a înmuiat brusc, înţelegând cam unde l-ar putea duce încăpăţânarea de a nu schimba tabăra în care joacă. La fel se întâmplă în ultimele săptămână şi în ceea ce o priveşte pe Codruţa Koveşi, atacată şi ea din toate părţile, ba chiar părăsită la mal de SRI, ai cărui reprezentanţi nu au fost prezenţi la bilanţul DNA, pe motiv că CSM a rupt într-un fel cooperarea dintre cele două instituţii. În aceste condiţii, Koveşi pare că va fi şi ea forţată să schimbe partea de teren unde joacă în prezent, iar România va mai face, în acest fel, încă un pas înapoi în faţa Europei. Faptul că atacurile împotriva şefei anticorupţie s-au declanşat tocmai din partea unui personaj foarte apropiat de servicii ne face să credem că Sebastian Ghiţă servea, în realitate, partea pro americană din servicii şi că administraţia Dragnea – Grindeanu va fi, brusc, ceva mai bine văzută de şefii SRI decât era până acum Iohannis.   
Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu România, aflată în mijlocul acestui război rece, unde sunt aruncate în luptă toate forţele posibile, mai puţin armele clasice. Cel mai probabil, aceste frământări nu se vor opri până când una dintre tabere nu va simţi că a câştigat bătălia pe care şi-o dorea, adică supremaţia asupra acestei mici colonii, de la graniţele estice ale Europei. Oricare vor fi câştigătorii, cred că românii vor rămâne tot atât de săraci, de needucaţi şi de uşor de manipulat cum sunt şi astăzi.  

 

SCRIEŢI UN COMENTARIU

Codul de securitate
Actualizează

Urmator >
 

Editie tiparita
Ziare E-ziare.ro | Ziare

RSS Ştiri