Index arrow Stiri arrow Dezvaluiri
Dezvaluiri
Dupa zece ani, statia ecologica a deseurilor de la Roesti ar putea prinde viata

Evaluare utilizator: / 0
Data publicarii: 26-02-17
depozit-ecologic_2016011809.jpg
În urmă cu zece ani, proiectul de montare a staţiei de reciclare a deşeurilor menajere de la Roeşti era pomenit ca fiind una dintre investiţiile iminente care se vor realiza în judeţ cu sprijinul Consiliului Judeţean, şi care va aduce venituri consistente economiei vâlcene. Săptămâna trecută, Consiliul Judeţean Vâlcea, titular al proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în judeţul Vâlcea”, a depus la sediul Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare din Bucureşti documentaţia aferentă fazei a II-a a proiectului menţionat.

31 de milioane de euro pentru rezolvarea problemelor deşeurilor menajere

Aflat în implementare începând cu 15 noiembrie 2013, proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în judeţul Vâlcea” şi-a propus rezolvarea problemelor privind gestionarea deşeurilor menajere, la nivelul judeţului Vâlcea. Prin faza I a proiectului, derulată prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013 s-a realizat închiderea obligatorie a celor două depozite neconforme de la Drăgăşani şi Călimăneşti şi au fost achiziţionaţi recipienţi de colectare a deşeurilor, prin care s-a asigurat atingerea ţintelor din domeniul gestionării deşeurilor pentru anul 2013. Ţinând cont de imposibilitatea finalizării proiectului până la 31 decembrie 2015 (din pricina unor cauze neimputabile Consiliului Judeţean Vâlcea) şi având în vedere că proiectul a prevăzut realizarea unor facilităţi proiectate pentru atingerea ţintelor aferente anului 2016, finanţarea fazei a II-a a proiectului, cu o valoare de 31 de milioane de euro a fost aprobată prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020: „Obţinerea acestei finanţări ne ajută să rezolvăm toate problemele cu care ne confruntăm în gestionarea deşeurilor menajere la nivelul judeţului, probleme care nu au putut fi soluţionate în faza I a acestui proiect. Investiţiile realizate atunci, respectiv închiderea depozitelor neconforme de la Drăgăşani şi Călimăneşti au ajutat judeţul Vâlcea să evite aplicarea sancţiunilor pe care le presupune procedura de infringement aplicată României de Comisia Europeană pentru netranspunerea în practică a legislaţiei Uniunii Europene privind închiderea depozitelor neconforme de deşeuri, respectiv pentru gestionarea defectuoasă a depozitelor de deşeuri”, a declarat Constantin Rădulescu, preşedintele Consiliul Judeţean Vâlcea.

La Roeşti se va construi staţia ecologică a deşeurilor
 
Judeţul Vâlcea va avea, potrivit documentaţiei, cea mai mare staţie ecologică de sortare a resturilor menajere din zona Olteniei, în localitatea Roeşti. Conform proiectului, staţia ecologică de reciclare din Roeşti, unde nu vor ajunge decât gunoaiele gata sortate se va întinde pe o suprafaţă de peste 22 de hectare. Locaţia se află în mijlocul unei păduri din satul Cuieni, în punctul Olteanca, la o depărtare apreciabilă de orice zonă locuită, de aproximativ trei kilometri. Potrivit proiectului, la Roeşti vor ajunge resturile reciclabile din aproximativ 70% dintre localităţile vâlcene. Mai mult decât atât, o dată cu deschiderea acestui depozit ecologic s-ar fi putut crea peste 100 de noi locuri de muncă în cadrul serviciilor de sortare, compactare şi depozitare a resturilor menajere şi, în plus, staţia va putea constitui o sursă sigură de venit pentru bugetul local al comunei Roeşti.
Ramona BĂLTEANU

 
Ionel Vladulescu: Incerc sa dezvolt o zona industriala puternica pentru judetul Valcea

Evaluare utilizator: / 0
Data publicarii: 26-02-17
vladulescu_primar.jpg
Primarul localităţii Budeşti, Ionel Vlădulescu a acordat un interviu cititorilor Impact real în care a prezentat stadiul proiectelor aflate în derulare pe raza localităţii pe care o administrează, precum şi planurile de viitor pentru dezvoltarea zonei şi atragerea de noi investitori. Cu o experienţă de 10 ani în administraţia locală, liberalul ştie cel mai bine care sunt nevoile cetăţenilor. Care este secretul prin care a reuşit să atragă atât de mulţi investitori la Budeşti, dar şi care sunt priorităţile în materie de proiecte, aflăm în rândurile de mai jos. 

Impact real: Care sunt priorităţile în materie de proiecte, în acest an?
Ionel Vlădulescu: Zilele trecute am aprobat în şedinţa de Consiliu Local indicatorii tehnico-economici pentru şase investiţii. Este vorba despre asfaltări de drumuri, construirea de punţi pietonale, construirea de poduri peste pârâul Sâmnic, lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în satul Linia şi Racoviţa şi lucrări în continuare, pentru terminarea DC 31 Bercioiu- Gâltofani, în lungime de 4,5 kilometri. Aceste proiecte le voi depune zilele acestea la Ministerul Dezvoltării, urmând ca, imediat ce se vor deschide liniile de finanţare europeană să depunem şi acolo câteva proiecte, astfel încât să vedem de unde vom obţine cât mai multe finanţări pentru a dezvolta într-un ritm alert comuna Budeşti.

Impact real: Despre ce proiecte europene este vorba?
Ionel Vlădulescu: Este vorba despre modernizarea a 6,5 kilometri de drumuri de tarla, un al doilea proiect prevede asfaltarea a 3,5 kilometri de drum comunal şi un pod peste pârâul Sâmnic, care face legătura între DJ 678 Barza şi va ieşi la DN 67, la hidrocentrala de la Râureni, un drum care scurtează foarte mult timpul pe care trei sferturi dintre cetăţenii din Budeşti îl pierd pentru a ajunge în oraş, decongestionând totodată intersecţia de la brutăria Budeşti de la DN 7. Prin acest proiect îmi doresc să creez o zonă de dezvoltare în acea parte a localităţii şi vom începe prin construirea acestui drum. Sunt proiecte care vor dura, vor necesita o finanţare foarte mare şi o perioadă de implementare mare, şi nu vor fi lucrări de pe o zi pe alta, sau de pe o lună pe alta. 

Impact real: Din bugetul local, ce proiecte intenţionaţi să realizaţi, anul acesta?
Ionel Vlădulescu: Faptul că vom demara câteva investiţii de anvergură nu înseamnă că vom rămâne doar la aceste proiecte. Totodată, avem deja semnate contractele de finanţare pentru încă trei drumuri, este vorba despre satul Brânduşari, pe o lungime de 2 kilometri, reabilitarea unui drum din satul Barza, Popeşti, pentru care avem, la fel, semnat contractul de finanţare şi mai este un punct, La Avrinte, în satul Linia, unde imediat cum vremea va permite vom începe lucrările de modernizare a acestor drumuri. Mai avem începute, încă de anul trecut, două drumuri în satele Bârseşti, respectiv Budeşti, punctele Ciucio- Budeşti şi Georgeşti-Bârseşti, lucrări care vor reîncepe în următoarea perioadă şi se vor finaliza în scurt timp. Aceste investiţii le vom realiza din bugetul local şi vor cuprinde şi amenajarea de rigole, podeţe şi punţi pietonale la fiecare gospodărie pe care o vor deservi.

Impact real: În ultimii ani, la Budeşti a apărut şi o zonă industrială. Cum vedeţi dezvoltarea acestei zone?
Ionel Vlădulescu: Avem în lucru în acest moment documentaţia pentru un drum din zona industrială, un drum cu o lungime de un kilometru, şi îmi doresc ca acest drum să fie început şi terminat cât mai repede, anul acesta, pentru că deja o unitate de producţie şi-a deschis porţile la noi în localitate şi acum merge pe un drum de pământ, ceea ce nu este tocmai normal. Noi ne dorim cât mai mulţi investitori şi, pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să avem o infrastructură bine pusă la punct, pentru a le-o asigura celor care doresc să investească în zonă. Încerc să dezvolt o zonă industrială puternică pentru judeţul Vâlcea, încerc să le creăm investitorilor cel puţin condiţii prielnice de infrastructură pentru a se putea dezvolta, şi acest lucru se va întâmpla în următorii ani, pentru că proiectele despre care am amintit se vor desfăşura pe perioada mai multor ani, nu de la o lună la alta. Am preluat mandatul de şapte luni, iar documentaţia şi procedurile care trebuiesc îndeplinite necesită o perioadă mai îndelungată de timp, adică sunt o mulţime de lucruri de făcut, înainte de a începe efectiv lucrarea propriu-zisă. Sunt proiecte care pot dura şi un an de la ideea de proiect şi până la punerea acestuia în practică. Sunt lucruri de durată, dar pe care unii cetăţeni nu le ştiu.

Impact real: Aveţi experienţă în accesarea fondurilor europene. S-a întâmplat vreodată să luaţi corecţii financiare, în urma implementării unui proiect european?
Ionel Vlădulescu: Noi nu am luat niciodată corecţii financiare, la nici o finanţare europeană. Pentru cei care nu înţeleg termenul, este vorba despre bani pe care ar trebui să-i dăm noi înapoi către Uniunea Europeană, în urma unor deficienţe în cazul proiectului. Nu am primit astfel de corecţii niciodată, şi nici nu ne dorim acest lucru. Sper să meargă lucrurile bine, sper ca, prin O.G. 28 să meargă aşa cum s-a mers şi până acum şi să putem obţine finanţările de care avem nevoie, în aşa fel încât să derulăm în continuare investiţii la nivelul localităţii, pentru că din acest motiv ne-au şi ales oamenii: să conducem localitatea.

Impact real: Aveţi o mulţime de proiecte, majoritatea de infrastructură rutieră. Să înţelegem că modernizarea drumurilor este prioritară în acest mandat, la Budeşti?
Ionel Vlădulescu: Modernizarea infrastructurii şi introducerea gazelor naturale sunt principalele priorităţi, în acest mandat. În plus, noi trebuie să avem în vedere şi faptul că unele dintre aceste proiecte necesită şi o parte de cofinanţare din partea administraţiei locale. O parte din modernizarea drumurilor se va face prin bugetul local, proiectele pe care le-am depus la Ministerul Dezvoltării necesită o parte de cofinanţare din partea noastră, adică proiectarea, dirigintele de şantier etc., adică şi noi, administraţia locală vom participa la derularea acestui proiect, astfel încât investiţia să se deruleze aşa cum trebuie şi să se realizeze cât mai repede şi cât mai bine. În cazul celor europene este un lucru extraordinar că nu sunt cu parte de cofinanţare. Ideea este să reuşim să le accesăm şi să putem ajunge până la semnarea contractului de începere a lucrărilor.

Impact real: Ce noutăţi ne aduceţi despre proiectul de introducere a gazelor naturale pe raza localităţii?
Ionel Vlădulescu: Am pregătit încă o adresă către Ministerul Energiei, în care solicit să mi se comunice care mai este stadiul procedurilor de achiziţie cu privire la reţeaua de gaze pentru comuna Budeşti şi sper să primesc o veste bună, în aşa fel încât să putem să derulăm şi această investiţie, foarte necesară pentru locuitorii comunei Budeşti, cât şi pentru zona industrială şi firmele care au venit la noi în localitate.

Impact real: În ultima perioadă aţi atras la Budeşti câţiva investitori importanţi. Care este secretul? 
Ionel Vlădulescu: Investitorii au nevoie în primul rând de seriozitate din partea autorităţilor locale şi, după cum se cunoaşte, există un mare investitor care a ales să vină la Budeşti să se dezvolte şi să creeze peste 1 600 de locuri de muncă. Dacă nu eşti serios, investitorul nu vine cu 10 milioane de euro să investească la tine în localitate, în cazul în care îi întorci spatele. Seriozitatea este secretul. Pe lângă toate aceste proiecte pe care vi le-am prezentat, un lucru esenţial îl reprezintă atragerea de investitori. Dacă nu atragem investitori pe raza localităţii nu o să avem cu ce să dezvoltăm comuna, pentru că viitorul localităţilor va fi bugetul local, iar, dacă noi ne consolidăm bugetul local prin atragerea investitorilor la nivelul localităţii o să avem şi o dezvoltare pe măsură, lucru pe care l-am început şi-l vom face în continuare.

Impact real: Aţi făcut un calcul, câţi investitori aveţi în localitate?
Ionel Vlădulescu: Sunt foarte mulţi investitori, avem peste 100 în localitate, însă important este faptul că aproape 15 dintre ei sunt investitori mari şi mi-aş dori să mai vină încă atâţia, în următoarea perioadă. Sper ca, din multitudinea de proiecte pe care le avem depuse, să prindem şi noi câteva aprobate pentru comuna Budeşti. Nu sper că, dacă depunem 10 proiecte să ne fie aprobate toate, dar măcar 5 ar fi importante pentru noi şi pentru dezvoltarea localităţii. Ţinând cont că localitatea noastră se populează pe zi ce trece, ar fi păcat să nu primim ajutor, în acest moment. Ne dorim ajutor de la guvernanţi şi de la Consiliul Judeţean iar, peste câţiva ani, eu aşa consider, că nu o să îi mai deranjez cu nimic. Dacă avem norocul să prindem câteva proiecte şi să ne sprijine şi Consiliul Judeţean eu promit că nu mă voi mai duce la Consiliul Judeţean după finanţare, ci doar să salut preşedintele şi poate să discutăm despre alte lucruri, mai puţin despre fonduri.
Ramona BĂLTEANU

 
Constantin Barzageanu a scapat comuna Mihaesti de datorii

Evaluare utilizator: / 0
Data publicarii: 26-02-17
barzageanu_primar_mihaesti.jpg
La Mihăeşti, Constantin Bărzăgeanu a moştenit în urmă cu cinci ani o primărie îngropată în datorii de peste 47,6 miliarde de lei vechi. În toată această perioadă primarul a strâns cureaua, iar astăzi situaţia obligaţiilor moştenite este stinsă: „Nu am fost niciodată atât de bucuros din punct de vedere financiar, prin faptul că am putut să începem şi noi un an fără datorii. Mai mult, avem un plus de 1,5 miliarde de lei, fond de rulment. Am tras de această datorie câţiva ani făcând economii, dar şi pentru că a dispărut contractul cu acea firmă, prin care am fost obligaţi să achiziţionăm servicii de deszăpezire de milioane de lei. Am redus, dar am şi modernizat iluminatul public cu leduri economice, dar şi prin faptul că m-am gândit de trei ori, înainte de a cheltui vreun leu”, spune primarul Constantin Bărzăgeanu. 

Infrastructura şcolară reprezintă o preocupare pentru primarul din Mihăeşti

Constantin Bărzăgeanu a acordat o atenţie deosebită unităţilor de învăţământ. În prezent, la Mihăeşti funcţionează trei şcoli: şcoala din satul Măgura, care are şi personalitate juridică, şcoala din satul Buleta şi cea din Govora Sat. La capitolul de modernizare a şcolilor din localitate s-au construit din temelii două grădiniţe moderne, cu fonduri de la Banca Mondială. Noile locaţii au fost ridicate după un proiect tip la nivel naţional şi au spaţii generoase în sălile de curs, grupuri sanitare proprii pentru fiecare dintre grupe şi pentru educatori dotate cu toalete adecvate, chiuvete şi chiar cu duşuri, spaţii pentru personalul auxiliar şi altele pentru depozitarea alimentelor. Totodată, „micuţii” beneficiază de mobilier, jucării şi materiale didactice, iar în curtea exterioară este amenajat un adevărat „rai al copilăriei”, un minunat spaţiu de joacă: „Ne-am străduit destul de mult să modernizăm toate unităţile de învăţământ, mai ales şcoala ridicată în centrul comunei, pe locul unde, în urmă cu puţin timp, copiii învăţau într-o locaţie mult prea veche, care stătea să cadă. Acolo învaţă de doi ani două grupe de preşcolari. Proiectul locaţiilor s-a concretizat în urma zecilor de drumuri pe la uşile ministerelor, deoarece copiii din satele Govora şi Buleta nu aveau grădiniţă. Astăzi, ambele locaţii sunt mândria mea. Fiecare proiect este important pentru mine, însă aceste două unităţi de învăţământ sunt proiectele mele de suflet. Pe lângă dotările pe care le au am pus flori, steaguri, bannere, dar şi camere de supraveghere pentru interior şi exterior. Am făcut toate aceste lucruri cu scopul de a-i atrage pe copii, şi am reuşit. Înainte de a deschide porţile acestei locaţii am ascultat dorinţele copiilor, desenând pe fiecare perete personajele din desenele animate îndrăgite de ei. Anul acesta, cu bani din bugetul local vom realiza izolarea termică a şcolilor, iar prin Compania Naţională se va construi o nouă sală de sport”, a mai declarat primarul Constantin Bărzăgeanu.
Claudia Şchiopu

 
Gheorghe Gingu: Ma voi lupta cu oricine are alte ganduri decat cele ale comunitatii

Evaluare utilizator: / 2
Data publicarii: 20-02-17
gangu_bujoreni.jpg
Primarul interimar al localităţii Bujoreni, Gheorghe Gîngu a vorbit, într-un interviu acordat cititorilor Impact real despre dezvoltarea comunei, dar şi despre problemele pe care le întâmpină în calitate de primar interimar în ceea ce priveşte proiectele aflate în plină desfăşurare. Social-democratul Gheorghe Gîngu a preluat frâiele administraţiei locale din localitatea Bujoreni ca urmare a demisiei primarului ales, Gheorghe Udubae. Dacă va candida pentru funcţia de primar, în cazul alegerilor anticipate, dar şi ce strategie are pentru rezolvarea problemelor din primărie, aflăm în rândurile de mai jos.

Impact real: Ca urmare a demisiei primarului Udubae, aţi preluat frâiele administraţiei locale. Ce informaţii aveţi, când se vor organiza alegeri anticipate?
Gheorghe Gîngu: Legea spune că, după demisia domnului primar Udubae, în maximum 90 de zile de la anunţul Guvernului se vor organiza alegeri. Doar Guvernul şi Autoritatea Electorală Permanentă decid calendarul alegerilor. Deocamdată există doar ordinul prefectului, prin care a luat act de decizia primarului şi, potrivit legii, înlocuitorul de drept al primarului este viceprimarul. Alte informaţii nu deţin, referitor la acest lucru.

Impact real: Credeţi că demisia a fost cea mai bună decizie pe care ar fi putut să o ia primarul Udubae? Simţiţi o presiune prin faptul că aţi fost nevoit, conform legii, să preluaţi funcţia de primar interimar?
Gheorghe Gîngu: Domnul primar Udubae a fost forţat să cedeze, într-un fel, de anumite persoane care aveau interese personale. Respectivele persoane nu se aşteptau ca domnul primar să-şi dea demisia, ci să cedeze în favoarea lor, lucru care nu s-a întâmplat. Mai bine a ales să-şi dea demisia din funcţia de primar. A fost foarte mare presiunea asupra dumnealui şi tot respectul pentru faptul că nu a cedat. Toată lumea se uită la mine ca la un izbăvitor, aşteaptă ca acum toate problemele să se rezolve, dar nu este chiar aşa. Avem puţini angajaţi şi prea multe probleme.

Impact real: În cazul în care se vor organiza alegeţi anticipate, veţi candida pentru funcţia de primar?
Gheorghe Gîngu: Cu siguranţă. Am candidat şi la alegerile din luna iunie 2016 şi voi candida şi acum. Multă lume îmi spune că este o întreagă nebunie aici, la primărie, că nu ştiu de unde am curaj. Chiar şi domnul Udubae îmi spunea că probabil eu am mai multă ambiţie şi putere de a lupta decât dumnealui şi că nu vede rostul de a continua, să vadă dacă ajunge sau nu la puşcărie. Până la urmă, aşa s-a ajuns să se pună problema, pentru că sunt foarte multe probleme aici. Eu am pornit toate proiectele acum pentru că sunt de părere că nu mai este timp, oamenii trebuie să beneficieze de multe lucruri, ţinând cont că se află la câţiva kilometri de Râmnic. Am curajul să candidez pentru că mă simt detaşat de toate aceste probleme şi nu am nici un interes personal în această localitate. Mă simt pregătit şi mă voi lupta cu oricine are alte gânduri decât ale comunităţii.

Impact real: Ce vă recomandă pentru funcţia de primar? Aveţi experienţă în administraţia publică locală?
Gheorghe Gîngu: Deşi vin din mediul privat, eu am fost două mandate consilier local şi chiar m-am implicat în administraţia locală, am încercat tot timpul să-i sfătuiesc pe cei de aici. Nu sunt, deci, străin de administraţie, cunosc foarte bine localitatea şi necesităţile acesteia şi consider că sunt foarte multe lucruri de dus la bun sfârşit. Această localitate va arăta altfel în următorii ani, sunt convins de lucrul acesta.

Impact real: În cazul alegerilor anticipate, componenţa Consiliul Local rămâne aceeaşi. Veţi colabora cu consilierii locali?
Gheorghe Gîngu: Eu sper că majoritatea să se formeze nu prin înţelegeri, ci pe ideea civică de proiecte locale, în care nu cred că trebuie să mai intre neapărat politica. Eu voi merge strict pe ceea ce propun, pe proiecte şi pe realizarea lor. În această perioadă mă voi concentra strict pe a-mi face treaba şi vreau să precizez că voi colabora cu oricine doreşte binele acestei localităţi.

Impact real: Care vor fi priorităţile în materie de proiecte, în următoarea perioadă?
Gheorghe Gîngu: Aş vrea să pornim treaba pe etape, cu ceea ce ne interesează acum şi ce avem rapid de făcut: drumuri, gaze, iluminat public, fond funciar şi canalizare. În cazul reţelei de canalizare avem probleme cu constructorul. I-am convocat pe toţi: constructor, diriginte de şantier, consultant, am discutat cu fiecare, pentru că mai avem încă o problemă: am constatat că ne suprapunem cu masterplanul judeţului, derulat de Apavil, pentru că noi am pornit o reţea de canalizare care se suprapune peste ceea ce trebuia făcut cu fonduri europene şi, în momentul acesta, trebuie să delimităm cele două proiecte. Sunt probleme inclusiv referitoare la modul de realizare al proiectului, adică ne-am trezit că, acolo unde ar trebui să se lege proiectul realizat de noi cu cel derulat de Apavil există diferenţe de altitudine şi ar trebui amplasate staţii de epurare la fiecare capăt de stradă. Toate proiectele trebuie modificate, unde nu s-a făcut încă lucrarea va trebui să schimbăm şi să găsim soluţii de realizare a proiectului de canalizare în condiţii normale. Proiectul de pe Ministerul Mediului are o cofinanţare a administraţiei locale de 32%, o sumă foarte mare, care echivalează cu bugetul local pe trei ani. Nu ştiu de unde vom reuşi să găsim sursa de finanţare, proiectul este foarte mare, dar sperăm să primim sprijin de la Consiliul Judeţean.

Impact real: Ce alte proiecte mai pregătiţi?
Gheorghe Gîngu: În fiecare zi am avut discuţii cu topografii şi proiectanţii pentru a finaliza documentaţia în vederea depunerii, pe O.G. 28, a unor proiecte necesare comunităţii. Încercăm să obţinem finanţare chiar de la Ministerul Turismului, pentru drumul Bujoreni-Bogdăneşti-Vlădeşti, pentru că aş vrea să-l realizăm ca pe un drum turistic, care să facă legătura între cele două staţiuni, Călimăneşti şi Olăneşti, evitând circulaţia greoaie din municipiu şi scurtând considerabil distanţa până la Olăneşti. Ne-am angajat în propunerea de finanţare că vom amenaja diverse locuri de joacă, un teren de golf, zone de relaxare, piste de bicicletă. Gândim la fel, dar vom vedea cum realizăm aceste proiecte. Avem cel mai întins lac, pe care ne dorim să-l amenajăm. Vreau până la vară să asfaltăm drumul care duce către zona de agrement a Râmnicului, cu bălţile şi zona destinată pescarilor, să găsim soluţii de modernizare a respectivei zone. Totodată, înregistrăm acum şi ceea ce există în domeniul public. Această localitate nu a avut niciodată intabulat vreun drum, până acum şi, din această cauză, nu am putut porni toate proiectele. După aceea vom trece la nomenclatorul stradal, să ştie fiecare cetăţean pe ce stradă locuieşte. Tot în această perioadă inventariez şi arhivez toate documentele din primărie. Noi nu am avut de la cine primi nimic, şi aşa mi se pare normal.

Impact real: Bujoreniul ar trebui să fie o poartă de intrare către Râmnic. Care este viziunea dumneavoastră de dezvoltare, în acest sens?
Gheorghe Gîngu: Bujoreniul este o poartă de intrare, doar că trebuie să şi arate ca o zonă modernizată. Aşa va fi! Astăzi am dat drumul studiului de fezabilitate pentru modernizarea iluminatul public, un proiect pe care ni-l dorim să-l implementăm din fonduri guvernamentale. Totodată, ne dorim asfaltarea tuturor drumurilor de interes local şi realizăm proiecte în acest sens. Veţi vedea că, anul acesta, Bujoreniul va fi un adevărat şantier şi chiar mi-aş dori să le cer scuze de pe acum cetăţenilor că va exista o perioadă de disconfort provocat de aceste şantiere, dar finalizarea lor va aduce multă satisfacţie localnicilor. Infrastructura pentru mine este cea mai importantă. De exemplu, nici o şcoală nu are autorizaţie de funcţionare şi ca să promovăm un proiect, trebuiau să fie intabulate. De aceea am luat decizia ca primul lucru pe care trebuie să-l facem a fost să intabulăm toate clădirile şi drumurile.

Impact real: În localitate există un proiect de modernizare a căminului cultural. În ce stadiu se află această investiţie?
Gheorghe Gîngu: Am discutat cu constructorii, deja am făcut şi o vizită şi, până la sfârşitul anului şcolar va fi gata, adică undeva prin luna iunie, să putem face serbarea de sfârşit de an în această locaţie. Proiectul se realizează în satul Gura Văii, iar în prezent se lucrează intens la proiect. Tot acolo ne dorim şi asfaltarea străzii şi am purtat discuţii cu părintele Mateescu, pentru a face un schimb de terenuri, deoarece terenul din spatele căminului aparţine parohiei şi ne dorim să-l preluăm pentru a amenaja acolo o zonă de relaxare, o parcare şi un teren sintetic.
Ramona BĂLTEANU

 
Ion Sandu: Noua autostrada traverseaza Peri_aniul pe o lungime de 10 kilometri

Evaluare utilizator: / 1
Data publicarii: 12-02-17
ion_sandu_fara_mustata.jpg
Primarul Ion Sandu a vorbit într-un interviu acordat cititorilor Impact Real despre proiectele pe care le va implementa în acest an, dar şi despre felul cum va deveni Perişaniul un important punct de atracţie turistică în zona de nord a judeţului. Cât de importantă este „Autostrada Dacia“ pentru localitatea Perişani, dar şi din ce motive se va circula în continuare prin noroi şi cratere pe drumul naţional 7D,  aflăm în rândurile de mai jos.

Impact real: Cât de importantă este autostrada Sibiu-Piteşti, botezată „Autostrada Dacia“ pentru localitatea Perişani?
Ion Sandu: În această perioadă s-a emis avizul necesar Consiliului Judeţean în vederea emiterii certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire pentru autostrada Sibiu - Piteşti. Faptul că autostrada Sibiu - Piteşti trece prin Perişani este un lucru bun şi asta pentru că sunt multe zone unde se va construi la nivelul solului, iar acest lucru ne încântă. Spun acest lucru pentru că, în viitor, proprietarii de terenuri vor beneficia de finanţare pentru terenul de lângă autostradă sau pentru cel de sub autostradă. Mai mult, pe culoarul autostrăzii, în sectorului Boiţa – Văleni sunt doar trei parcări, iar una dintre ele este la Perişani. Şi acesta este un lucru bun deoarece, pe lângă această parcare se pot crea alte servicii care vor aduce beneficiu localităţii. Pe raza comunei sunt prinse în vederea construirii 11 viaducte, dar şi cel mai lung tunel, de 1,7 kilometri, cel care trece exact pe sub linia dintre judeţul Vâlcea şi judeţul Argeş, între comunele Perişani şi Sălatrucu. Una peste alta, suntem încântaţi de aceste demersuri, în condiţiile în care înainte ne doream ca zona să rămână într-un fel virgină, şi asta pentru că autostrada era propusă să fie construită pe toată partea sudică a drumului actual şi a Văii Băiaşu, ceea ce făcea să treacă prin toate alunecările de teren din acea zonă, iar Perişaniul nu beneficia de absolut nimic. Din păcate, autostrada Sibiu-Piteşti pare să nu se mai termine, pentru că tocmai începuturile sale - studiile de fezabilitate - sunt încontinuu amânate. Mai nou, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a comunicat suspendarea contractului de realizare a studiului de fezabilitate a autostrăzii Sibiu - Pitesti, un contract deja întârziat şi care a suferit mult în implementare, timp de trei luni, întrucât în sezonul de iarnă nu se pot realiza investigaţii de teren, în special studii geotehnice.

Impact real: Câţi proprietari vor fi expropriaţi după începerea lucrării la autostradă?
Ion Sandu: Autostrada traversează Perişaniul pe o lungime 10 kilometri. Am văzut că noua soluţie aleasă de specialiştii care au lucrat la studiul de fezabilitate face ca o serie întreagă de gospodării să fie strămutate, din calculele noastre vor fi minim 5 gospodării şi maximum 20 de gospodării. Traseul este stabilit pe linia coordonatelor, pe un perimetru de 100 – 150 de metri, numai că autostrada va fi construită la 26 de metri. Este posibil să se mai devieze câte o locuinţă. Nu am făcut o evaluare, dar, pentru o suprafaţă de aproximativ 40 de hectare de teren trebuie să se aloce fonduri pentru despăgubiri. 

Impact real: Există speranţa că, într-o bună zi, drumul naţional 7D va fi asfalt? 
Ion Sandu: În ultima perioadă am lăsat această problemă de-o parte, pentru că am trecut printr-o campanie, apoi am aşteptat formarea Guvernul, iar acum trecem printr-o etapă politică de neclaritate, ceea ce face ca acest drum să rămână în continuare drum naţional de pământ. Ultima dată m-am deplasat la Bucureşti în toamna anului trecut, când am condus delegaţia primarilor din Ţara Loviştei, în vederea întâlnirii cu reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (fosta CNADNR), pentru a purta discuţii în legătură cu asfaltarea drumului naţional 7D, care traversează Ţara Loviştei prin Boişoara, Titeşti şi Perişani. Acest drum este cea mai scurtă legătură a Văii Oltului cu Piteştiul, prin Curtea de Argeş. În situaţia în care suntem acum nu ştiu cât timp va mai dura asfaltarea, numai Dumnezeu mai poate face minuni. 

Impact real: Ce lucrări vor începe la Perişani, din primăvara acestui an?
Ion Sandu: În această perioadă avem în faza de licitaţie achiziţionarea serviciilor de proiectare în vederea modernizării unor drumuri de interes local, prinse într-un proiect cu finanţare europeană, pe Măsura 7.2. Proiectul pentru asfaltarea acestor drumuri locale are valoarea de un milion de euro. Sperăm să nu avem ghinionul contestaţiilor, deoarece ne dorim ca, până de Paşti, să putem scoate la licitaţie şi lucrările. Tot legat de infrastructură, aşteptăm să vină primăvara pentru a putea demara lucrările de asfaltare a drumului comunal din satul Mlăceni. Dacă Dumnezeu ne va ajuta, la sfârşitul anului, sau cel mai târziu la jumătatea anului viitor, în localitatea Perişani nu va mai fi nici o palmă de drum comunal neasfaltat, în afară de acest drum naţional 7D, pentru care situaţia este incertă. 

Impact real: S-a întâmplat să primiţi vreo corecţie financiară, după finalizarea proiectelor cu finanţare europeană?
Ion Sandu: Avem finalizate proiecte cu fonduri europene, dar niciodată nu am pierdut un leu, mai ales în condiţiile în care proiectul de alimentare cu apă s-a terminat în anul 2006, fiind proiectul care a avut cea mai mare perioadă de execuţie din ţară, investiţia derulându-se pe o perioadă de trei ani. În aceşti trei ani am avut zece acte adiţionale, dar nici pentru acel proiect nu am dat un leu înapoi la SAPARD. 

Impact real: Aţi avut situaţii când anumite proiecte de investiţii publice au fost blocate, deoarece firmele au contestat rezultatul licitaţiei?
Ion Sandu: Niciodată nu ni s-a întâmplat să stăm prin instanţe din cauza contestaţiilor. O singură dată am avut probleme cu o firmă care la început s-a rugat să îi prelungim contactul de lucrări, deoarece nu se încadrau în termenul de finalizare menţionat în contract. Am făcut acest lucru de două ori, prin două acte adiţionale, după care Guvernul nu ne-a mai alocat fonduri prin O.G. 7, pentru finalizarea acestor proiecte. Neprimind banii, constructorul respectiv ne-a dat în judecată şi ne-a luat daune pentru întârzierea plăţilor în valoare de un miliard de lei. Dacă s-ar mai întâmpla aşa ceva, nu aş mai păsui pe nimeni. Referitor la câştigarea unei licitaţii, suntem constrânşi de legislaţie cu toţii, ca toate ofertele să aibă ca unic criteriu de departajare preţul cel mai mic. Acest lucru mi se pare o prostie. Preţul cel mai mic ascunde în fapt proasta calitate, rareori preţul cel mai mic aduce cu el şi calitatea cerută în caietul de sarcini, pentru că se semnează contract cu ofertantul celui mai mic preţ, iar mai apoi „se închid” ochii atunci când vine vorba despre calitate, sau te omoară mai târziu costurile conexe de întreţinere şi piesele de schimb. Consider că preţul cel mai mic, ca metodă eficientă de achiziţie se poate cere doar în cazul unor mărfuri omogene, şi de o complexitate foarte scăzută. Pe noi, la Perişani, ne-a ajutat Dumnezeu, în sensul că toate proiectele pe care le-am avut au fost câştigate de constructori „serioşi”, dar şi datorită faptului că, pe parcursul lucrărilor, fiindu-mi teamă că pot ajunge „pe buza prăpastiei” zi de zi le-am fost ca un „ junghi în coaste”, urmărindu-i în permanenţă. Stau după maşina de turnat asfalt cu rigla în mână. 

Impact real: Pârtia de schi Dalia, din Perişani este un proiect care se va mai realiza? 
Ion Sandu: Ordonanţa Guvernamentală 28 permite şi finanţarea domeniilor turistice. În acest sens, sperăm să finalizăm studiile de fezabilitate, în aşa fel încât să nu depăşească 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a bugetul României. Termenul acesta este o condiţie esenţială. Astfel, cine depune proiecte după această dată nu poate emite pretenţii de a avea finanţare pentru proiectul respectiv. Aş putea să încerc de data asta o finanţare naţională în vederea punerii în funcţiune, dar şi pentru amenajarea pârtiei de schi Dalia, din Perişani. Programele europene nu permit finanţarea primăriilor pentru obiective aducătoare de venit. Ar exista o posibilitate prin înfiinţarea unei direcţii de servicii, prin intermediul căreia să se poată întocmi protocolul de proiect.  Nu am abandonat acest proiect şi nici nu am cum să-l abandonez, pentru că avem nevoie de turism de iarnă în zonă. S-a întâmplat să scădem tempoul activităţii din motive financiare şi pentru siguranţa punerii în exploatare a pârtiei. Chiar dacă avem un teleschi adus de trei ani, el este conservat foarte bine. Nu am reuşit să-l pun în funcţiune din motive independente de voinţa mea. În urmă cu patru ani am depus documentaţia la Ministerul Turismului, exact în perioada când se pregăteau şi lucrările pentru pârtia de schi de la Vidra. Însă, pentru a depune documentaţia, trebuia să obţinem un studiu de prefezabilitate, pentru a fi incluşi în anexa Legii, numai că nu o făceam în condiţiile de siguranţă cerute de lege.  

Impact real: Care sunt problemele cu care vă confruntaţi, în administraţia locală?
Ion Sandu: Pentru orice neregulă descoperită de un organ de control, amenda o primeşte primarul. Sunt multe lucruri incorecte în legislaţie şi neomeneşti, până la urmă. Voi merge în Parlament şi voi spune problemele care au fost pasate în spinarea primarilor, săbiile care atârnă deasupra capetelor noastre, dar şi faptul că suntem tăvăliţi de instanţele de judecată, de societatea civilă şi de media. Chiar şi în privinţa regulilor de salarizare care au intrat în vigoare, noi, primarii, nu beneficiem de această lege salarială, aceasta fiind doar pentru funcţionarii publici. Pentru salariul pe care-l avem trebuie să se facă şi un cadru juridic, în aşa fel încât să beneficieze şi cei din administraţie. O altă problemă este faptul că foarte mulţi colegi care au ieşit la pensie nu au mai mult de 1500 de lei. Mai mult, noi nu avem un statut în cadrul funcţiei, comparativ cu alte state europene, unde primarii, după exercitarea mandatului rămân în continuare primari onorifici, participând la acţiunile administraţiei şi primind în schimb o indemnizaţie. Pe de altă parte, în judeţul Vâlcea sunt 89 de primari, dar jumătate dintre ei au probleme penale, însă nici unul nu este anchetat pentru dare şi luare de mită. Majoritatea cazurilor de incompatibilitate s-au creat pentru că primarii au făcut parte din Consiliul de Administraţie al şcolii sau că a avut un PFA-uri şi eu fost administratori.  
Claudia Şchiopu

 
<< Start < Inapoi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Inainte > Sfarsit >>

Rezultate 1 - 9 din 2522
 

Editie tiparita

Alte articole

DezvaluiriDupa zece ani, statia ecologica a deseurilor de la Roesti ar putea prinde viata

În urmă cu zece ani, proiectul de montare a staţiei de reciclare a deşeurilor menajere de la Roeşti era pomenit ca...
+ Stirea completa

DezvaluiriIonel Vladulescu: Incerc sa dezvolt o zona industriala puternica pentru judetul Valcea

Primarul localităţii Budeşti, Ionel Vlădulescu a acordat un interviu cititorilor Impact real în care a prezentat...
+ Stirea completa

DezvaluiriConstantin Barzageanu a scapat comuna Mihaesti de datorii

La Mihăeşti, Constantin Bărzăgeanu a moştenit în urmă cu cinci ani o primărie îngropată...
+ Stirea completa

DezvaluiriGheorghe Gingu: Ma voi lupta cu oricine are alte ganduri decat cele ale comunitatii

Primarul interimar al localităţii Bujoreni, Gheorghe Gîngu a vorbit, într-un interviu acordat cititorilor Impact real...
+ Stirea completa

DezvaluiriIon Sandu: Noua autostrada traverseaza Peri_aniul pe o lungime de 10 kilometri

Primarul Ion Sandu a vorbit într-un interviu acordat cititorilor Impact Real despre proiectele pe care le va implementa în acest an,...
+ Stirea completa

Ziare E-ziare.ro | Ziare

RSS Ştiri