Index arrow Stiri arrow Actualitate
Actualitate
Nicolae Sardarescu: Sansa orasului Horezu o reprezinta investitorii

Evaluare utilizator: / 0
Data publicarii: 26-02-17
sardarescu.jpg
• De curând, un nou investitor şi-a manifestat intenţia de a dezvolta o afacere la Horezu

La data de 28 februarie 2017, în cadrul şedinţei Consiliului Local care se va desfăşura la Sala de Conferinţe din incinta Casei de Cultură Constantin Brâncoveanu Horezu, un investitor român va face prezentarea unui proiect care urmează să fie realizat în oraşul Horezu, investiţie cu o valoare de minim 2,5 milioane de euro. Iată că, la numai câteva luni de mandat, primarul Nicolae Sărdărescu a reuşit să creeze în jur de 200 de locuri de muncă la Horezu: „Pentru desfăşurarea activităţii, acest investitor doreşte să angajeze minim 80 de persoane care au lucrat anterior la fabrica de stofe-mobilă MOBITEX HOREZU S.A. Specializările necesare vor fi cele de ingineri tehnologi, maiştri, tehnicieni, mecanici, electricieni si lucrători pe războaiele de ţesut. Am făcut apel către horezenii care au lucrat anterior în acest domeniu să fie prezenţi pe 28 februarie şi vor avea posibilitatea să-şi găsească un loc de muncă. Anul trecut am creat 100 de locuri de muncă la Horezu pentru producţie, iar din primăvară vom avea încă 200, tot pentru producţie, prin investiţii venite din afara judeţului. Eu am promis 400-500 de locuri de muncă în cei patru ani de mandat, deci sunt convins că mă voi putea ţine de promisiune”, ne-a declarat primarul oraşului Horezu, Nicolae Sărdărescu. 

Facilităţi pentru investitori: impozit redus la jumătate

Potrivit spuselor primarului Sărdărescu, investitorii sunt atraşi la Horezu de frumuseţile zonei, de produsele naturale şi de faptul că întâlnesc deschidere din partea administraţiei locale şi sprijin în ceea ce doresc să întreprindă: „Vă spun cu ce i-am impresionat pe cei care au venit să discute cu noi, şi avem cereri în continuare. Am ajuns în situaţia să nu mai avem noi teren disponibil scos din circuit, şi ne gândim serios să facem un nou demers de scoatere a încă 40 de hectare de teren. Îi primim cu braţele deschise, îi asigurăm de toată disponibilitatea noastră să vină să se aşeze, adică le asigurăm utilităţile necesare, nu majorăm cu nimic taxele şi impozitele în zona industrială. În plus, şi ei fac parte din zona A şi, în respectiva zonă, am micşorat taxele şi impozitele cu până la 65%. În al treilea rând, la Horezu există forţă de muncă şi este calificată. Poate cel mai important aspect este faptul că îi atrage zona, investitorii sunt atraşi de frumuseţea locurilor, iar noi, administraţia locală, trebuie să ştim să o punem în valoare. Şansa oraşului Horezu o reprezintă investitorii, iar, când aceştia vin la Horezu, trebuie să fim deschişi la colaborare. Degeaba câştigi pe moment, impunând anumite taxe, pentru că, dacă investitorului îi merge prost, acesta va pleca. Eu am un alt principiu: decât o investiţie de 500 de locuri de muncă, care, dacă se închide, poate crea un dezastru pe piaţa muncii, mai bine mai multe care să creeze în total acelaşi număr de locuri de muncă. Sunt convins că, dacă reuşim să realizăm proiectele pe care le avem în derulare în aceşti ani, veţi vedea o schimbare radicală la Horezu”, ne-a mai spus primarul Sărdărescu.
Ramona BĂLTEANU

 
Nicolae Concioiu: Actualul Guvern are o viziune clara pentru agricultura

Evaluare utilizator: / 0
Data publicarii: 26-02-17
nicolae_concioiu-primar_gusoeni.jpg
Partidul Social Democrat are programul de guvernare un capitol întreg destinat agriculturii, unde apar măsuri menite să susţină şi să dezvolte acest sector primordial. Potrivit primarului comunei Guşoeni, Nicolae Concioiu, pentru zona de sud a judeţului problema este crearea asociaţiilor în domeniul agricol. „La noi, cetăţeanul este încă reticent faţă de acest lucru, deoarece cooperativizarea s-a făcut în forţă în această zonă, lăsând sechele care s-au transferat şi către moştenitorii terenurilor din Guşoeni, şi chiar din toate zonele cooperativizate. Acolo unde au fost zone cooperativizate au fost două aspecte care ar trebui discutate. Un aspect a fost cooperativizarea în zone unde efectiv nu ar fi trebuit să aibă loc, şi dau exemplu Guşoeniul, unde suprafeţele de teren au amplasamente diferite, randamente diferite de producţie, soluri diferite şi toate acestea pe parcele mici de teren, care nu se pot asocia. Localitatea are o zonă dreaptă, alta abruptă, alta cu denivelări şi nu putem comasa în general terenurile agricole în tarlale compacte, care pot deveni asociaţii. Mai mult, pe aceste tarlale nici măcar subvenţie nu se poate primi. Condiţia de a primi subvenţia de la APIA este ca terenul pentru care se solicită şi să nu fie mai mic de 30 de ari. Problema care trebuie rezolvată este de găsire a unei soluţii şi pentru parcelele mici, care au rămas nemuncite. Consider că, pentru fiecare zonă, datorită reliefului, ar trebui să existe o anumită legislaţie în agricultură. De aceea, programul PSD pentru agricultură are ca obiectiv principal sprijinirea fermierilor români prin oferirea de şanse egale acestora, faţă de fermierii europeni. România face paşi înainte în acest sens, iar actualul Guvern are o viziune clară pentru agricultură”, afirmă primarul Concioiu. Printre obiectivele programului se mai numără şi transformarea agriculturii într-un motor de creştere economică, dar şi protejarea fermierilor români. 
Claudia Şchiopu 

 
Caminul de batrani din Ostroveni va fi dat in functiune

Evaluare utilizator: / 0
Data publicarii: 20-02-17
camin_batrani_ramnic2.jpg
•    Consilierii Locali au aprobat organigrama pentru serviciul social care se va ocupa de funcţionarea azilului de lux 

Punerea în funcţiune a Căminului de Bătrâni din Ostroveni a intrat în linie dreaptă. Centrul social are mari şanse să fie deschis în primăvara anului 2017. Consilierii locali au aprobat în şedinţă extraordinară un proiect de hotărâre care vizează înfiinţarea serviciului social care se va afla în subordinea primăriei, precum şi aprobarea organigramei şi a regulamentului de funcţionare. 
 
48 de angajaţi la Căminul de bătrâni din Ostroveni

În prima fază căminul va fi condus de consilierul primarului, Alexandru Ghibirdic, urmând ca, ulterior, locul său să fie preluat de un director angajat prin concurs. Mircia Gutău este convins că va reuşi să dea în funcţiune căminul în luna mai a acestui an: „Aşa cum am promis, am reuşit să preluăm căminul, care fusese dat în concesiune în mod greşit, consider eu, de fosta administraţie. Noi suntem acum în faza în care aprobăm organigrama, iar apoi vom scoate la concurs postul de director, pentru că directorul va trebui să fie medic cu experienţă. L-am propus pe domnul Ghibirdic să se ocupe să înregistrăm oficial această direcţie şi să se ocupe de tot ce înseamnă obţinerea autorizaţiei. Noi vom stabili o sumă fixă pe care o va plăti fiecare beneficiar, dar, cu siguranţă, care va fi mai mică decât sumele care se plătesc la alte cămine private, iar diferenţă o vom suporta noi, din bugetul Consiliului Local. Ne-am propus ca bătrânii care vin în acest cămin să fie în principal din municipiu, pentru că noi am făcut această investiţie, dar îmi doresc ca cel puţin două camere să rămână cu regim hotelier, unde tinerii să-şi poată aduce pentru câteva zile părinţii, atunci când au nevoie să plece undeva. Toate aceste sume le vom aproba în Consiliul Local. Zilnic primesc câte două-trei telefoane de la persoane interesate să-şi lase părinţii în acest cămin”, a precizat, în faţa consilierilor locali, primarul Mircia Gutău.
 
Viitorul director va fi medic

Căminul de bătrâni a fost început în anul 2006, când primar al municipiului era tot Mircia Gutău. În 2010, Centrul rezidenţial pentru persoane de vârsta a treia a fost inaugurat pentru prima dată de administraţia locală, fiind un proiect finalizat din bugetul local. 113 miliarde de lei vechi s-au plătit din buzunarul râmnicenilor pentru construcţia acestui cămin la standarde europene. Deşi a fost inaugurat de două ori până în prezent, ultima dată în lună martie 2016 de medicul Secureanu, a cărui fundaţie a obţinut concesiunea imobilului, azilul de lux din Ostroveni nu a fost niciodată dat în funcţiune.
Ramona BĂLTEANU

 
Mugur Marcoianu: Vad posibila infiintarea unui centru de permanenta, la Maciuca

Evaluare utilizator: / 1
Data publicarii: 20-02-17
marcoianu.jpg
Noul primar al comunei Măciuca, tânărul Mugur Mărcoianu şi-a creionat câteva proiecte importante pentru comunitate. În atenţia primarului se află şi oportunitatea înfiinţării unui centru de permanenţă la Măciuca, un proiect pe care Mărcoianu îl vede posibil şi necesar: „Văd posibilă înfiinţarea unui centru de permanenţă, important este ca şi medicii de familie să fie de acord cu o astfel de investiţie. Am reuşit să finalizăm lucrările de modernizare la dispensarul uman, locaţie unde acum mulţi ani a funcţionat chiar şi un spital. Se poate înfiinţa un centru de permanenţă, ţinând cont că SMURD-ul este aproape. În următoarea perioadă intenţionez să mă întâlnesc cu medicii de familie din zonă şi să văd ce reacţie ar avea. Avem nevoie de minim 6 medici de familie, vom analiza şi oportunitatea unui astfel de centru”, ne-a declarat primarul din Măciuca.

La Măciuca se va construi un cămin cultural

Un alt proiect necesar pentru comunitate, şi pe care primarul Mărcoianu intenţionează să-l realizeze în următorii ani este construirea, din temelii, a unui cămin cultural. Proiectul va fi realizat prin Compania Naţională de Investiţii: „Ne dorim şi noi un cămin cultural, iar proiectul l-am depus încă de anul trecut. Va fi amplasat în centrul localităţii, pe terenul fostei primarii. Am identificat şi sursa de finanţare, iar proiectul va fi realizat prin Compania Naţională de Investiţii. Tot prin CNI încercăm şi construirea unei săli de sport, important este ca proiectele să fie demarate. Aşa cum am mai declarat, când am venit la primărie nu am găsit nici un proiect depus undeva. Banii aceştia, pe care îi vom da pentru documentaţie sunt convins că nu vor fi cheltuiţi în zadar. Chiar am certitudinea că proiectele vor fi finanţate, chiar dacă nu anul acesta, dar şi anul viitor este bine”, ne-a declarat Mugur Mărcoianu. 
Printre priorităţile alesului local în acest an se numără şi finalizarea proiectului de asfaltare, o investiţie începută în 2012 şi pe care Mugur Mărcoianu doreşte să o închidă anul acesta: „Anul acesta îmi doresc să finalizez proiectul de asfaltare, o investiţie care a început în 2012 şi care prevede asfaltarea a 15 kilometri de drumuri comunale. Mi-aş dori să-l terminăm, sper ca şi Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri să înţeleagă, să fie serioşi şi să reuşim să finalizăm lucrarea. Stadiul proiectului a ajuns la 50%. Am depus anul trecut şi vom reînnoi cererea pentru încă 8 kilometri, restul de uliţe săteşti care nu au fost prinse până acum spre modernizare”, ne-a mai spus primarul.
Ramona BĂLTEANU

 
Apa si canalizare pentru locuitorii comunei Golesti

Evaluare utilizator: / 0
Data publicarii: 20-02-17
ropina_golesti.jpg
La Goleşti, administraţia locală a întocmit documentaţia proiectului în vederea continuării extinderii reţelei de apă, dar şi a înfiinţării reţelei de canalizare, proiect pe care îl va depune în această perioadă la Ministerul Dezvoltării. Primarul speră, mai mult ca niciodată că, de această dată, Guvernul va înţelege, după 27 de ani de la Revoluţie necesitatea apei, dar şi a canalizării într-o localitate aşezată la nici 7 kilometri de municipiu. 
„Proiectul cuprinde o nouă înfiinţare a reţelei pe o lungime de 26 de kilometri, deoarece puţul existent nu putea face faţă. Pentru această nouă investiţie vom executa alte noi foraje. Pe vechea reţea de apă până în prezent avem 170 de branşări din cele 800 de gospodării existente”, afirmă primarul Dumitru Ropină. Proiectul înfiinţării reţelei de canalizare se va realiza pe o lungime de 36 de kilometri: „Vom executa canalizarea pe cei 10 kilometri acolo unde avem deja reţea de apă, la care se mai adaugă alţi 26 de kilometri. Ambele reţele vor cuprinde satele Popeşti, Gibeşti, Opăteşti, Giurgiuveni şi Vătăşeşti. Canalizarea va fi un proiect destul de amplu, ca şi reţeaua de apă, de care întreaga comunitate are nevoie. Este inadmisibil ca o localitate la nici măcar 7 kilometri de municipiu să trăiască ca în Evul Mediu, fără apă şi fără canalizare, iar pe drumuri să tot punem piatră, după fiecare ploaie. Guvernul trebuie să înţeleagă, o dată pentru totdeauna, că nu se mai poate aşa. Avem proiecte întocmite, documentaţii care au costat bani luaţi din visteria bugetului local, şi consider că a venit vremea să îşi întoarcă faţa şi către localităţile mici şi amărâte. În toţi aceşti ani s-au pompat bani în localităţile recomandate, iar proiectele noastre declarate eligibile au stat la dospit, din varii motive. Comunitatea nu mai vrea şi nu mai acceptă să audă nici un fel de scuze. Mulţi şi-au făcut fântâni şi, pentru că nu au canalizare, dar nici posibilitatea să îşi facă fose, deversează apa menajară în şanţ. În situaţia aceasta, Prefectura amendează Primăria iar noi, administraţia locală, suntem nevoiţi să respectăm legiuitorul. Pentru viitor ne rămâne satul Poeniţa fără apă şi canalizare, pentru care vom fi nevoiţi să facem un nou proiect de iniţiere a reţelei”, este de părere primarul comunei Goleşti, Dumitru Ropină. 

Primarul, supărat pe constructorul reţelei de apă 

Dumitru Ropină este supărat pe constructorul reţelei de apă, deoarece lucrările nu sunt de calitate şi le-a cerut reprezentanţilor firmei respective să treacă la treabă şi să execute lucrarea „ca la carte”. Ropină îi reaminteşte constructorului că asigurarea acestui contract trebuie să aibă răspunderea, lucrului bine făcut. În caz contrar, recepţia finală nu va fi semnată: „La vechea reţea de apă avem probleme, în sensul că unele gospodării care s-au branşat nu au apă, deoarece a îngheţat conducta, ceea ce consider că nu este normal. În situaţia aceasta nu am semnat recepţia finală a lucrărilor şi nu o voi semna. Constructorul trebuie să vină în localitate pentru a reface lucrarea, deoarece sunt porţiuni din reţea care nu sunt izolare. Din punctul meu de vedere, nu sunt specialist, dar pe întreaga reţea s-a lucrat fără responsabilitate. Consider că un constructor cu experienţă nu ar putea niciodată să lase o conductă neizolată, la suprafaţă. Contractul s-a semnat, şi asta însemnă o responsabilitate pe care trebuie să o respecte”, a mai declarat primarul din Goleşti. 
Claudia Şchiopu

 
<< Start < Inapoi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Inainte > Sfarsit >>

Rezultate 1 - 9 din 2696
 

Editie tiparita

Alte articole

ActualitateNicolae Sardarescu: Sansa orasului Horezu o reprezinta investitorii

• De curând, un nou investitor şi-a manifestat intenţia de a dezvolta o afacere la Horezu La data de 28 februarie...
+ Stirea completa

ActualitateNicolae Concioiu: Actualul Guvern are o viziune clara pentru agricultura

Partidul Social Democrat are programul de guvernare un capitol întreg destinat agriculturii, unde apar măsuri menite să...
+ Stirea completa

ActualitateCaminul de batrani din Ostroveni va fi dat in functiune

•    Consilierii Locali au aprobat organigrama pentru serviciul social care se va ocupa de funcţionarea azilului de...
+ Stirea completa

ActualitateMugur Marcoianu: Vad posibila infiintarea unui centru de permanenta, la Maciuca

Noul primar al comunei Măciuca, tânărul Mugur Mărcoianu şi-a creionat câteva proiecte importante pentru...
+ Stirea completa

ActualitateApa si canalizare pentru locuitorii comunei Golesti

La Goleşti, administraţia locală a întocmit documentaţia proiectului în vederea continuării extinderii...
+ Stirea completa

Ziare E-ziare.ro | Ziare

RSS Ştiri